13 feb 2020 - Stiri

Sesizarea CCR de către ÎCCJ privind pensiile magistraţilor. Motivele pentru care instanţa supremă cere controlul constituţional al legii/ Discriminare în raport cu poliţiştii şi militarii, inclusiv magistraţii militari, care îşi păstrează pensiile

Autor: Eduard Popescu

La finalul lunii ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR), pentru controlul constituţionalităţii abrogării legii privind acordarea pensiilor de serviciu. Joi, instanţa supremă a publicat şi hotărârea în acest sens, în care arată că sesizarea de neconstituţionalitatea priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi de natură intrinsecă, aşa cum vom detalia în continuare.

Sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, a fost adoptată de ÎCCJ în şedinţa din 29 ianuarie, la o zi după ce Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege pentru eliminarea pensiilor de serviciu acordate magistraţilor şi grefierilor. 

Astfel, magistraţii de la ÎCCJ sunt de părere că proiectul de lege care abrogă pensiile de serviciu încalcă mai multe prevederi ale Curţii Constituţionale. Între acestea se numără principiul independenţei magistraţilor, dar şi principiul nediscriminării.

Sesizarea Curţii a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, în urma dezbaterilor la care au participat 103 dintr-un total de 110 judecători în funcţie. 

Potrivit documentului publicat joi de Înalta Curte, proiectul de lege adoptat de Parlament este neconstituţional în ansamblul său, dispoziţiile sale contravenind prevederilor constituţionale ale mai multor articole din Constituţie. 

În primul rând, sesizarea semnată de Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ, face trimitere la motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, în jurisprudenţa CCR fiind conturate mai multe repere.

În continuare, magistraţii instanţei supreme arată că proiectul de lege discutat a fost supus mai întâi dezbaterii şi adoptării senatorilor, şi apoi deputaţilor, ordine conrtară dispoziţiilor din Constituţie, conform cărora stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi celelalte drepturi ale acestora se realizează în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. 

Pe de altă parte, proiectele de lege ce vizează statutul magistraţilor, adoptate prin lege organică, se sepun spre dezbatere şi vot Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, şi abia apoi Senatului, ca For decizional.

Cum în cazul propunerii legislative care elimină pensiile de serviciu această ordine nu a fost respectată, ÎCCJ face trimitere la un viciu de neconstituţionalitate.

Totodată, magistraţii Înaltei Curţi invocă în decizia lor o încălcare de către Parlament a principiului bicameralismului. În plus, nu poate fi omis faptul că documentul a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ. 

Discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitate

Mai departe, sesizarea ÎCCJ face referire la discrepanţa dintre intenţia declarată a legiuitorului, respectiv eliminarea tuturor categoriilor de pensii denumite "de serviciu" sau "speciale", şi realitate, unde se constată că pensiile poliţiştilor şi militarilor sunt menţinute ţinându-se cont de restricţiile pe care le întâmpină aceştia pe perioada activităţii, restricţii pe care însă le au şi magistraţii, deopotrivă. 

Nu în ultimul rând, documentul vorbeşte despre caracterul deficitar al legii, reliefat prin mai multe aspecte, şi discriminarea făcută de Legislativ, prin diferenţele de tratament adoptate. 

Tot discriminare este văzută şi eliminarea pensiei de serviciu pentru magistraţi, însă cu excepţia magistraţilor militari, care ar urma să beneficieze în continuare de pensie de serviciu în raport cu calitatea de militar. 

Desigur, se face referire şi la independenţa financiară a judecătorului, ca o componentă esenţială a independenţei justiţiei, pensia de serviciu fiind inclusă în cariera magistratului. 

"Pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice şi drepturile social-economice, precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale", scrie în sesizarea trimisă CCR, documentul integral fiind disponibil aici

Reamintim că în trecut CCR s-a mai pronunţat pe subiectul pensiilor magistraţilor, reţinând că pensiile în cauză „fac parte din ansamblul de garanţii de natură inclusiv financiară care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independenţă şi imparţialitate al autorităţii judecătoreşti în ansamblu şi al fiecărui magistrat în parte”. 

Practic, Decizia CCR nr. 873/2010 arată că stabilitatea financiară a personalului din sistemul de justiţie reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei.

"Statutul constituţional al magistraţilor impune acordarea pensiei de serviciu, ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Legea fundamentală", se arată în decizia Curţii. 

Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia 873/2010, următoarele argumente principale:

● pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură.

● pensia de serviciu pentru magistraţi ""nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii". Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraţilor "obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au".

● eliminarea pensiei de serviciu a magistraţilor este contrară exigenţelor actuale cuprinse în documentele internaţionale referitoare la drepturile magistraţilor, în considerarea importanţei rolului acestora în apărarea statului de drept. 

● referitor la decalajul uriaş dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie plătită de stat - având în vedere că pensia de serviciu a magistraţilor este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării - se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor măsuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în scopul măririi substanţiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu.

Sesizarea instanţei supreme şi Avocatului Poporului privind eliminarea pensiilor magistraţilor va fi discutată de CCR în şedinţa din 18 martie.