11 aug 2022 - Stiri

Scrisoare deschisa adresata premierului. Noile taxe la pacanele ii dezavantajeaza pe cei mici: suntem vaca de muls a Guvernului

104 companii deţinătoare de licenţă de jocuri de noroc tradiţionale susţin o scrisoare deschisă către premierul României şi ministrul de Finanţe.

AOPJNR (Asociatia Organizatorilor si Producatorilor de jocuri de noroc din Romania) si EXPROGAME (Patronatul Organizatorilor, Producatorilor si Exploatatorilor de jocuri de noroc) au trimis astazi o scrisoare deschisa catre premierul Nicolae Ciuca si catre ministrul de Finante, Adrian Caciu, reclamand, in principal, cresterea taxelor pentru licentele la aparatele slot machine. Daca in trecut taxa pentru a putea opera pe piata romaneasca era de 20.000 de euro pe an, acum a crescut la 75.000 de euro pe an. Sunt favorizate, astfel, marile companii, in detirmentul celor mici.

Scrisoarea deschisa:

,,Industria jocurilor de noroc solicita Guvernului Romaniei o dezbatere publica asupra auspiciilor care au dus la recentele majorari ale taxelor speciale aplicate domeniului

Alegem sa exprimam atat catre dvs. cat si in mod public constatarea ca, in legatura cu sectorul comercial in care activam, procesul legiferarii se deruleaza si pe mai departe cu aceeasi lipsa de maturitate si de predictibilitate. Pe mai departe pemtru ca, din pacate, cu aceeasi atitudine in legiferare am fost confruntati permanent sub toate guvernarile din cei peste 30 de ani de exersare a democratiei in Romania.

Mai mult, atunci cand subiectul initiativelor de reglementare a fost reprezentat de taxele aplicate sectorului jocurileor de noroc, acestea nu au lasat loc decat cel mult formal dialogului cu vectorii afectati sau cu partenerii sociali implicati.

In aceasta nota au fost adoptate si prevederile cuprinse in Ordonanta Guvernului pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, publicata in Monitorul Oficial rr. 716 din 15.07.2022.

Ne referim la majorarile taxelor aplicate organizarii si exploatarii de jocuri de noroc, in legatura cu care Exprogame si AOPJNR, in calitate de asociatii de reprezentare profesionala, se vad nevoite sa faca publica o evaluare transanta, ca pozitie a sectorului de jocuri de noroc traditionale.

Astfel, constatam, inainte de toate ca marirea taxelor speciale a aparut pe agenda Guvernului imediat dupa ce Proiectul de Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal a devenit public. Proiectul in cauza prevedea fantezist majorarea la pana la 40 % a impozitarii aplicate veniturilor din jocurile de noroc. Sub presiunea perspectivei pierderii masive a clientelei prin reducerea drastica a premiilor incasate de practicantii de jocuri de noroc si cu cea a dezvoltarii rapide a unei piete negre, asociatiile de reprezentare profesionala din sector au inaintat diverse propuneri de majorare a taxelor speciale. Aceste propuneri au fost supuse evaluarii Guvernului in schimbul eliminarii sau moderarii intentiei de fiscalizare suplimentara a veniturilor din jocurile de noroc.

Guvernul a ales sa considere dintre aceste propuneri pe cea mai "darnica", dar care produce o sarcina fiscala imposibila pentru majoritatea companiilor din domeniul, respectiv asupra a peste 70% din piata de jocuri de noroc din Romania si indeosebi asupra afacerilor cu capital autohton.

Astfel, a mari taxa aferenta licentei de slot machine de 3,75 ori (!!!), pana la 75.000 EUR / an sau a mari taxa aferenta exploatarii cu 1000 EUR, pana la 4.600 EUR / mijloc de joc / an va duce la a confrunta cu falimentul 70% din companiile care exploateaza slot machine - joc! Prin urmare, in numele lor, a celor macar 70% dintre aceste companii, va adresam aceste randuri.

In legatura cu aceasta situatie, nu putem decat sa constatam ca Guvernul alege sa descurajeze antreprenoriatul autohton in acest domeniu, precum si epurarea pietei in avantajul companiilor cu caracteristici de multinationala. Cele din urma beneficiaza de capital strain cu care pot sustine asemenea taxe si externalizeaza an de an, in diverse forme, profiturile realizate in Romania.

Aceste companii, respectiv cativa dintre actorii mari ai pietei se afla si la originea propunerilor inaintate Guvernului care au dus la asemenea majorari ale taxelor speciale. Majorarea la asemenea niveluri a taxelor speciale creaza, prin urmare, oportunitati de dezvoltare acestor companii. Iar aceste companii, in ciuda dimensiunilor afacerii la care au ajuns in ultimii ani, reprezinta in continuare doar un procent minoritar intr-o piata in care, la nivelul anului 2021 erau active 285 de licente de organizare de slot machine.

Astfel, daca Guvernul si-a propus sa colecteze mai mult din activitatea de organizare si exploatare a jocurilor de noroc, de fapt va colecta sensibil mai putin. Daca succesivele majorarile de taxe din ultimii ani au putut fi absorbite de piata de profil, de data aceasta Guvernul a pus o presiune imposibila pe acest sector, respectiv pe acea zona relevanta dintr-o piata care si asa era intr-un echilibru concurential precar.

Opinia publica trebuie sa cunoasca si faptul ca falimentarea in asemenea proportie a sectorului de jocuri de noroc are ca efecte nu numai diminuarea colectarii bugetare din acest sector, ci si multe altele conexe. Ne referim la disponibilizarea a peste jumatate din cei 45.000 de angajati din domeniu, inchiderea diverselor contracte care sustin consistent alte sectoare (firme de paza, mentenanta tehnica, diversi furnizori) sau inchiderea masiva a contractelor de inchiriere de spatii.

Mergand mai departe si referindu-ne doar la exploatarea mijloacelor de joc tip slot machine Clasa A, care reprezinta, avand drept criteriu cifra de afaceri dezvoltata, circa 90% din piata de jocuri de noroc din Romania, va aducem in atentie si lansam public urmatoarele intrebari:

- La majorarea taxei aferente licentei de organizare a jocurilor de noroc tip slot de la 20.000 EUR / an la 75.000 EUR / an (de 3,75 ori) s-a considerat ca, in fapt, aceasta reprezinta tot o sarcina fiscala per mijloc de joc?

Este foarte important acest aspect, deoarece, pentru un organizator care exploateaza doar 75 de mijloace de joc (minimul permis prin reglementarile OUG 77 / 2009), taxa aferenta licentei reprezinta, de fapt, o sarcina fiscala de inca 1000 EUR per mijloc de joc.

Aceasta sarcina se adauga practic majorarii concomitente cu alti 1000 EUR / mijloc de joc a taxei aferente exploatarii, astfel incat, pentru companiile mici Guvernul a marit, in realitate, cu pana la 2000 EUR, taxele per slot machine exploatat!

Daca pentru companiile care detin 75 - 300 de mijloace de joc in exploatare, sarcina fiscala frizeaza imposibilul, aceasta devine tot mai usoara la dimensiuni mai mari ale afacerii, pana la a deveni nerelevanta la peste 3000 de aparate. Pe scurt, taxa de licenta reprezinta pentru un detinator de 75 mijloace de joc 1000 EUR pe an /per aparat / an, in timp ce pentru o companie cu 3000 de aparate inseamna 25 EUR / per aparat / an.

Mult mai justa ar fi fost, in opinia noastra raportarea taxei de licenta la numarul de mijloace de joc pe care organizatorul intentioneaza sa le aduca in exploatare sau le exploateaza. Astfel, stabilirea unor praguri functie de numarul de mijloace de joc detinute in portofoliu ar fi asigurat cresterea colectarii bugetare, dar prin stabilirea unui efort fiscal proportionat la dimensiunea afacerii, respectiv un mecanism concurential echitabil, instituit dupa principiul "vrei mai mult, platesti mai mult".

- S-a considerat, in majorarea taxei aferente exploatarii mijloacelor de joc tip slot machine de la 3600 EUR la 4600 EUR faptul ca nu ne despart decat patru ani de la precedenta marire a acestei taxei tot cu 1000 EUR?

Nu putem decat sa presupunem ca stabilirea cuantumului de majorare a acestei taxe s-a infaptuit doar pe aprecierea ca "jocurile de noroc pot da mai mult". Nu am regasit in Nota de fundamentare a Ordonantei de Guvern de modificare a OUG 77 / 2009 nicio referire la o cercetare de impact prealabila elaborarii Proiectului de Ordonanta sau fie si un singur criteriu concret in baza caruia s-a apreciat nivelul acestui cuantum.

In opinia noastra, o crestere a unei taxe de orice natura, cu atat mai mult o majorare atat de consistenta, respectiv 27,7 % din cuantumul de pana la noile reglementari, trebuia sa presupuna fie si o minima cercetare de impact asupra domeniului si o consultare reala a mediului privat. Nu este o majorare insignifianta pentru a nu opresupune un minim demers de a cerceta daca sectorul de profil o poate suporta.

Pe de alta parte, in decembrie 2018, Guvernul reglementa de asemenea o marire cu 1000 EUR a acestei taxe, in aceeasi maniera, respectiv fara a studia prealabil sustenabilitatea nivelului de taxare pentru sectorul de slot machine. La acel moment, organizatorii de profil au putut absorbi acea majorare, dar ne temem ca o noua asemenea marire, care survine la doar patru ani, va genera efecte immediate, in sensul restrangerii severe a pietei si, deopotriva, a colectarii bugetare.

- S-a considerat in cresterile taxelor speciale aplicate industriei de jocuri de noroc faptul ca firmele din domeniu au facut subiectul unor restrictii impuse in scopul combaterii epidemiei de COVID-19, restrictii care au cauzat o vadita decapitalizare a acestor companii? Blamata la debutul epidemiei de COVID-19 pentru faptul ca a indraznit sa solicite si sa obtina, in 2020, redeschiderea dupa zilele de restrictionare totala, industria de jocuri de noroc traditionale a facut apoi, in cursul starii de alerta, subiectul aplicarii unor ingradiri partiale a activitatii.

Asa cum era firesc, Guvernul a reglementat ca, pentru perioada de restrictionare totala a activitatii, organizatorii sa nu datoreze taxa aferenta autorizarii mijloacelor de joc. Insa, pentru perioada urmatoare, corespondet aplicarii restrangerii activitatii la 30% sau 50% din capacitatea locatiilor, aceste taxe au fost platite de companiile organizatoare integral, respectiv la nivelul de 3600 EUR / mijloc de joc / an. Guvernul a ales, astfel, sa ignore apelurile Exprogame si AOPJNR si nu a mai insotit noile tipuri de restrictii cu masuri financiar-fiscale de ajustare a taxei aferente autorizarii proportional cu restrictionarile impuse procentual, functie de incidenta COVID-19.

Prin urmare, companiile organizatoare au continuat sa plateasca aceasta taxa la nivelul de 3600 EUR / mijloc de joc / an, desi veniturile inregistrate au scazut drastic. Si dupa inlaturarea restrictiilor, Guvernul a evitat efectiv sa considere orice masura compensatorie pentru firmele de profil prin restituirea fie si macar intr-o fractie oarecare a sumelor platite de acestea, ca taxe speciale la nivel intregral, in perioada grevarii de restrictii.

Drept consideratie finala, nu putem sa ignoram ca industria de jocuri de noroc din Romania a fost etichetata adesea in ultimele zile si in trecut drept "vaca de muls" a Guvernului. Intelegem si ne-am familiarizat cu acest rol, dar consideram ca este momentul adoptarii unei ferme atitudini publice din partea noastra, dat fiind ca vaca este tot mai costeliva si ca da semne de oboseala cronica.

In aceeasi masura, ne dorim ca toate cele cuprinse in randurile de fata sa nu fie interpretate drept o critica la adresa politicilor de fiscalizare ale Guvernului, ci doar drept o obiectiva si decenta semnalare a unei stari de fapt despre care consideram ca trebuie analizata cu obiectivitate.

Ne dorim dialogul cu reprezentantii Guvernului si conlucrarea in a gasi solutii realiste pentru actele de legiferare care vizeaza domeniul nostru. Prin urmare, va rugam sa convocati o dezbatere in care sa evaluam alaturi de dumneavoastra situatia generata de recentele reglementari".

Sursa : www.mediafax.ro