04 dec 2019 - Stiri

Recursul compensatoriu, abrogat, însă asta nu înseamnă că deţinuţii nu vor putea părăsi mai repede închisoarea

Autor: Eduard Popescu

Propunerea de abrogare a măsurilor cunoscute drept recurs compensatoriu a fost adoptată miercuri în Parlament şi va merge la promulgare. Totuşi, asta nu înseamnă că pe viitor deţinuţii îşi vor ispăşi integral pedepsele primite, în condiţiile în care legea penală permite liberarea condiţionată. În plus, niciun deţinut nu părăsea închisoarea exclusiv datorită recursului compensatoriu.

Proiectul de lege pentru abrogarea recursului compensatoriu a fost adoptat azi în Plenul Camerei Deputaţilor, ca For decizional, cu 272 de voturi "pentru", 0 "împotrivă" şi 5 abţineri, şi va merge acum la promulgare la şeful statului, urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. 

Recursul compensatoriu, numit impropriu aşa, întrucât această noţiune nu există în legislaţie, ci doar termenii de “compensare” şi “măsură compensatorie”, s-a aplicat începând cu 2017, după ce România a fost condamnată de CEDO pentru condiţiile improprii de executare a pedepsei cu închisoarea în penitenciare şi pentru a evita plata unor despăgubiri. Autorităţile române s-au şi angajat să suplimenteze şi modernizeze locurile de cazare din penitenciare.

Potrivit prevederilor recursului compensatoriu, deţinutul care dovedeşte că a executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare, ca de exemplu celule supraaglomerate, lipsa condiţiilor igienico-sanitare, lipsa surselor de încălzire, condiţii insalubre etc, beneficiază de şase zile câstigate la fiecare 30 de zile executate. 

De altfel, prin legea „recursului compensatoriu” ar fi fost eliberaţi în total 14.402 deţinuţi în perioada 2017- 2018, dintre care 11.851 au fost eliberaţi condiţionat de către judecători, iar restul de 2.551 au fost eliberaţi la termen, potrivit datelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

Totuşi, aşa cum am explicat şi în acest material, în realitate niciun deţinut nu iese din penitenciar exclusiv datorită recursului compensatoriu.

"Recursul compensatoriu nu face decât ca persoana condamnată să poată solicita mai repede liberarea condiţionată. Decizia liberării din penitenciar aparţine comisiilor de liberare condiţionată iar finalmente judecătorilor, care decid prin raportare la întregul comportament al deţinutului. Desigur că au fost şi situaţii în care, prin câştigul de 6 zile lunar, unii condamnaţi au executat mai repede pedeapsa, însă practic aceştia au ieşit la termen. Cu sau fără cele 72 de zile pe an câştigate aceştia oricum ieşeau", a explicat recent pe Facebook şi avocatul Toni Neaşcu. 

Principiul a fost confirmat pentru Monitorul Justiţiei şi de alţi avocaţi, care au arătat că cele mai multe dintre pedepsele cu închisoarea acordate în România sunt de aproximativ doi ani, ceea ce înseamnă că un condamnat putea câştiga cel mult câteva luni. Mergând pe acelaşi principiu, la o pedeapsă de 5 ani de închisoare, deţinutul ar câştiga aproape zece luni după patru ani petrecuţi după gratii. 

Condiţiile acordării liberării condiţionate

Legislaţia penală în vigoare prevede că deţinutul care îndeplineşte anumite condiţii şi stă în închisoare o perioadă minimă de timp are posibilitatea de a părăsi mai devreme penitenciarul, în următoarele condiţii: 

- cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte zece ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de zece ani;
- se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
- a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
- instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.