27 ian 2020 - Stiri

Procurorul militar Cătălin Piţu vrea ca Secţia să nu mai fie trambulină spre pensie şi recunoaşte că unii sunt tobă de carte, dar zero la practică!

Autor: S. A.

Aspirant la funcţia de şef al Secţiei Parchetelor Militare, procurorul militar Catalin Piţu a susţinut interviul în faţa comisiei de la Ministerul Justiţiei, răspunzând dezinvolt, fără trac, la întrebări şi atingănd puncte sensibile din activitatea actuală a Parchetelor Militare.

Vorbind despre dosarul Revoluţiei, pe care l-a instrumentat şi l-a trimis în judecată, procurorul sef al secţiei de urmărire din cadrul SPM a subliniat că „a fost un  nou cadru procesual in care s-a lucrat (..) am identificat 93 de rechizitorii pentru conduite ce au avut loc în intervalul 16-22 dec 89 (...) cu privire la aceste dosare, Justitia si-a spus cuvantul...vorbim si de un fost ministrul al apararii. Vorbim de autoritate de lucru judecat(...). După aprilie anul trecut, opinia publica a fost intoxicată că au fost trimise în judecată prea puţine persoane(...) Conform Statutului Tribunalului Militar International, subiecţii activi pot fi doar persoane care au deţinut funcţii la varful ierarhilor militare (...) Prin rechizitoriul întocmit anul trecut, au fost trimise persoane aflate în varful ierarhiei (..).nu puteam trimite in judecată persoane decedate. Aşadar, nu s-a clasat revoluţia, cum a apărut uneori prin presă”.

Procurorul Piţu are o viziune proprie legată de necesitatea existenţei unei “politici agresive de informare a opiniei publice”, în sensul că “opinia publică trebuie convinsă că prin rechizitoriu au fost respectate criteriile de competenţă(...) aşa cum v-am spus,  ICCJ e abilitată sa stabilească dacă acest deziderat a fost atins (...) cred că în continuare un segment al societăţii este interesat de acest eveniment”. Accentuând rolul pe care trebuie să îl aibă un lider, procurorul militar Piţu a făcut apel la un proverb chinezesc conform căruia “un înţelept îşi ia singur decizia, iar un ignorant îşi ia decizia după opinia publică”. Procurorul militar Piţu a explicat comisiei că procurori militari sunt „atacaţi, bombardaţi cu chestiuni nereale fără să existe o ripostă”, şi că atunci cînd a punctat necesitatea existenţei unei politici agresive e de înţeles a fi agresivi “la modul bun”, prin colaborare cu procurorul general, şi prin participarea la diverse întâlniri, interviuri, articole în reviste de specialitate, „încet dar sigur percepţia opiniei publice se poate modifica”.

Cătălin Piţu a trecut în revistă şi ativitatea sa la Timişoara, unde s-a ocupat şi de dosare ce privesc crimele comunismului, sublinind importanţa acestor anchete şi colaborarea excelentă cu arheologii şi experţii de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, după care a explicat comisiei problema schemei de personal la nivelul parchetelor militare, unde există doar 7 locuri ocupate din 18. “Stăm foarte prost, schemele trebuiesc urgent completate cu procurori militari bine pregătiţi profesional, apţi de muncă susţinută şi relativ tineri (...) Nu vreau procurori pentru care SPM sa reprezinte o trambulină pentru a ieşi la pensie!, a subliniat procurorul militar Piţu.

În condiţiile în care România participă cu trupe în teatrele de operaţiuni, procurorul Piţu a arătat că este foarte important ca şeful SPM să aibă în vedere desfăşurarea unor activităţi de prevenţie cu militari aflaţi înafara ţării şi consolidarea relaţiilor internaţionale. “Doresc o secţie a parchetelor militare  puternică, modernă şi corect percepută de opinia publică”, a declarat procurorul militar.

Întrebat despre asistenţa psihologică, obiectiv care se regăseşte în proiectul procurorului Piţu prin realizarea unui protocol cu MApN, acesta a declarat comisiei că “munca e stresantă, suntem supuşi unor factori de stres şi da, atâta timp cât lucrăm într un mediu stresant, de ce să nu avem acoperit şi acest segment (...) Avem uneori nevoie de o astfel de consiliere (..)MApN are personal specializat. Procurorii militari se deplasează în teatrele de operaţii, astfel că e posibil ca un coleg sa aibă nevoie de astfel de consiliere”.

Pe de altă parte, în acest interviu, candidatul Piţu şi-a expus dezamăgirea faţă de lipsa unei “armonizări interpersonale”, arătând că “s-a pierdut în mare masură acea familie a procurorilor militari care exista acum vreo zece ani (...) Ştiu cum să fac, e felul meu de a fi, pot să mă comport astfel încât să existe acea echipă”. Replica a venit imediat, fiind întrebat de un membru al comisiei dacă nu cumva acesta este un mod egoist de a privi parchetele militare ca o castă care rezonează în sensul de protecţie, la care procurorul Piţu a răspuns prompt: ”Noi suntem şi magistraţi şi militari. Sunt onorat că sunt şi procuror şi ofiţer al armatei române. Obiectivul meu numărul 1 e să mă comport astfel încât să le fie bine colegilor mei militari. Asta nu înseamnă că nu trebuie să avem o colaborare şi cu celelate structuri ale parchetului. Nu e vorba de a fi închişi ermetic (...) Iubesc justiţia militară, imi iubesc colegii şi simbioza dintre calitatea de procuror şi calitatea de ofiţer al armatei române”.

Candidatul la şefia SPM, Cătălin Piţu a fost de o sinceritate dezarmantă când a fost întrebat de ce pune accentul pe o pregătire profesională reformată: “Uneori aceste pregatiri profesionale sunt rigide (...) colegii au spus ca nu s-au întors cu un bagaj nou de cunoştinţe (..) de foarte multe ori, noi, magistraţii, suntem plini de teorie, dar practica ne omoară(..) Există o discrepanţă între teoria dusă la perfecţiune şi soluţionarea dosarelor penale (...) există colegi tobă de carte care nu sunt în stare să soluţioneze chestiuni simple”.

În ce priveşte volumul de muncă la parchetele militare, şeful Secţiei de urmărire penală din SPM a declarat că acesta a crescut substanţial şi că parchetele militare se află în top 3 strict vorbind de ancheta proprie. Cătălin Piţu a mai spus, în final, că au existat discuţii legate de o viitoare reorganizare pe modelul DIICOT sau DNA, pentru ca SPM să fie o structură proprie şi că aceasta ar putea fi avută în vedere pe viitor.