13 ian 2020 - Stiri

Din 17 ianuarie, avocaţii trebuie să se conformeze obligaţiilor ce le revin în contextul prevenirii spălării banilor

Autor: Eduard Popescu

Noi reglementări referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului au intrat în vigoare în vara lui 2019, iar avocaţii reprezintă una dintre categoriile profesionale vizate direct de noua legislaţie. Luni, Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), condusă de Traian Briciu, a emis un comunicat prin care le explică colegilor avocaţi ce au de făcut, în contextul în care termenul de conformare se apropie cu paşi repezi, iar avocaţii au obligaţia de a-şi cunoaşte clientela şi de a raporta orice tranzacţie ce depăşeşte 10.000 de euro. Altfel, vor risca amenzi semnificative, de ordinul zecilor şi chiar sutelor de mii de lei.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a intrat în vigoare pe 21 iulie 2019 şi transpune în legislaţia autohtonă mai multe directive ale Parlamentului şi Consiliului European.

Aplicarea actului normativ schimbă semnificativ modul în care entităţile raportoare îşi îndeplinesc obligaţiile de cunoaştere a clientelei, iar pentru avocaţi, notari publici şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, situaţiile în care au calitatea de entitate raportoare au fost semnificativ extinse.

În acest context, UNBR a emis, luni, un comunicat prin care aminteşte avocaţilor că au obligaţia de a se conforma obligaţiilor ce le revin prin legea menţionată în termen de 180 de zile de la intrarea acesteia în vigoare. Cum actul normativ a intrat în vigoare pe 21 iulie 2019, rezultă că obligaţia conformării obligaţiilor se va aplica de vineri, 17 ianuarie 2020.

În cazul neconformării, amenzile vor porni de la 10.000 de lei şi vor putea ajunge până la 150.000 de lei în cazul persoanelor fizice, în timp ce pentru persoanele juridice amenzile vor pleca de la cuantumurile pentru persoanele fizice, cu menţiunea că limitele maxime vor fi mai mari cu 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată.

Controalele vor putea fi efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), care va aplica amenzile atunci când va constata că nu a primit raportările obligatorii, că entitatea controlată nu a luat măsurile-standard de cunoaştere a clientelei sau că nu a raportat suspiciunile de spălare de bani.

Concret, Legea nr. 129/2019 aduce obligaţia de a raporta către ONPCSB toate tranzacţiile în numerar în lei sau valută în valoare de cel puţin 10.000 de euro, echivalent în lei, indiferent dacă este vizată o singură tranzacţie sau mai multe.

Astfel, avocaţii sunt entităţi raportoare de fiecare dată când participă în numele lor pentru clienţii lor în orice operaţiuni cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile, având obligaţia de a raporta Oficiului orice tranzacţie care prezintă indicatori de suspiciune.

Potrivit anunţului UNBR, obligaţia de a raporta tranzacţiile suspecte subzistă în condiţiile în care entităţile raportoare cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

- bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau

- persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi; sau

- informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau

- în orice alte situaţii sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei, cum ar fi existenţa unor anomalii faţă de profilul clientului, precum şi atunci când există indicii că datele deţinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicaţii care nu sunt plauzibile.

"Avocaţii în calitate de entităţi raportoare au obligaţia de a transmite un raport de tranzacţii suspecte numai în măsura în care nu sunt avute în vedere informaţiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clienţii lor sau le obţin în legătură cu aceştia în cursul evaluării situaţiei juridice a clientului în cadrul unor proceduri judiciare sau al îndeplinirii obligaţiei de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau în legătură cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridică privind iniţierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informaţii sunt primite sau obţinute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea", se arată în documentul citat. 

Astfel, aproape orice tranzacţie cu care un avocat îl ajută pe un clint este relevantă, fie că vorbim despre cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, fie despre situaţia în care avocaţii participă în numele lor pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile.

Obligaţia avocaţilor de a-şi cunoaşte clientela

Din cauza faptului că sunt expuşi la numeroase tranzacţii ce implică sume de bani, avocaţii sunt printre categoriile ce au obligaţia de a-şi cunoaşte clienţii ce utilizează acele servicii, scopul legii fiind acela de a preveni spălarea banilor şi finanţarea terorismului. 

În principiu, obligaţia de cunoaştere a clientelei permite descoperirea sursei unor bani şi scopul pentru care sunt folosiţi. Potrivit actului normativ, entităţile raportoare, inclusiv avocaţii, sunt obligate să aplice măsuri standard de cunoaştere a clientelei în cazul entităţilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro.

Totodată, în anumite cazuri trebuie aplicare măsuri suplimentare pentru cunoaşterea clientelei, un exemplu în acest sens fiind cazul tranzacţiilor făcute cu persoane din ţări din afara Uniunii Europene, ţări considerate cu un grad ridicat de risc.

De altfel, nerespectarea obligaţiilor de cunoaştere a clientelei poate atrage sancţiuni considerabile atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru companii. În cazul persoanelor fizice, sancţiunea poate fi avertismentul sau amenda cuprinsă între 25.000 şi 150.000 de lei, în timp ce firmele pot fi sancţionate cu avertisment sau cu aceeaşi amendă cuprinsă între 25.000 şi 150.000 de lei, dar ale cărei limite maxime se majorează cu 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Preşedintele UNBR, Traian Briciu, îndeamnă avocaţii să semnaleze UNBR, la adresa de email spalareabanilor@unbr.ro orice probleme privind interpretarea şi aplicarea Legii nr. 129/2019, acestea urmând a fi clarificate în dialogul instituţional cu conducerea.