20 ian 2020 - Stiri

Mărturia unui fost consumator şi dealer de canabis, reabilitat prin programele Sistemului de probaţiune: Consumul de stupefiante te face să nu mai accepţi oamenii care nu fac acelaşi lucru, să uiţi de educaţie, familie şi prieteni

Autor: Eduard Popescu

Cinci persoane condamnate penal şi ulterior reabilitate prin intermediul Sistemului de probaţiune s-au numărat printre vorbitorii unui eveniment organizat vineri în Bucureşti de Ministerul Justiţiei (MJ), prin Direcţia Naţională de Probaţiune. Una dintre aceste persoane, fost dealer şi consumator de canabis, în prezent mentor pentru alte persoane condamnate aflate sub supraveghere, a vorbit despre riscurile la care se expun consumatorii de stupefiante şi beneficiile programului de reintegrare socială.

La evenimentul organizat vineri la Palatul Parlamentului (foto) au fost prezentate rezultatele unui proiect privind reintegrarea socială a persoanelor condamnate aflate sub supraveghere. Cinci astfel de persoane, reabilitate prin intermediul programului, în prezent mentori pentru alte persoane condamnate, şi-au spus povestea şi au explicat cum au fost ajutate de proiectul amintit.

Una dintre aceste persoane, un tânăr de 35 de ani, a povestit cum a reuşit să facă trecerea de la un consumator de droguri la o persoană reintegrată social, având o profesie şi ajutând, totodată, alte persoane aflate în dificultate. 

"Am vândut şi consumat canabis timp de opt ani de zile. Eu reprezint strada, în general, am furat, am cerşit, am făcut absolut toate lucrurile posibile pe care le poate face cineva", a mărturisit tânărul, care a vorbit în continuare despre conştientizările făcute prin intermediul programului de reabilitare. 

"Prin acest program am reuşit să îmi dau seama că foarte mulţi oameni au probleme, şi în special cei ce consumă stupefiante. Ei sunt foarte greu de reabilitat faţă de mulţi alţi oameni care au făcut cu totul alte chestii, e mult mai greu pentru noi (consumatorii de droguri, n.r.) să ne reabilităm, pentru că am uitat bazele principale ale educaţiei, iubirea faţă de familie, prieteni şi semeni", a spus acesta. 

Cu ajutorul Sistemului de probaţiune, un serviciu profesionist implementat în România încă din 2001, tânărul şi-a regăsit un scop în viaţă, iar între timp a devenit mentor pentru alte persoane cu sancţiuni penale, aflate acum în supraveghere, în vederea sprijinirii acestora în procesul de reintegrare socială şi dezvoltarea unor comportamente pozitive, pentru a preveni săvârşirea de noi infracţiuni. 

El a vorbit şi despre beneficiile proiectului şi riscurile la care se expun consumatorii de droguri. 

"Când am intrat la acest curs am observat că m-am întors la şcoală. Eu am opt clase, fără examen de capacitate şi eram des judecat că nu am mers la şcoală, că nu mi-am dat interesul şi că nu am realizat nimic până la vârsta mea, am 35 de ani. (...) Programul e excepţional de bun, lucrurile prezentate ne reamintesc lucruri pe care le uitasem. Din cauza consumului de stupefiante, rişti să uiţi şi te închizi în tine, să nu mai accepţi oamenii din jurul tău dacă nu fac aceleaşi lucruri ca şi tine. Eu am fost foarte bucuros că am putut ajuta şi pot ajuta, după pedeapsa primită mi-am găsit şi meseria, acum dresez câini", a povestit acesta.

Conferinţa de diseminare a rezultatelor proiectului: Modelarea Prosocială între egali a fost moderată de Iuliana Cărbunaru, inspector de probaţiune în cadrul Direcţiei de Probaţiune, structură ce funcţionează în cadrul MJ, iar printre vorbitori s-au mai numărat profesorul Ioan Durnescu, directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Adriana Popescu, precum şi consilieri de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune Olt (Oana Anghel), Cluj (Camelia Sima), Timiş (Mariana Drăgotoiu) şi Bucureşti (Cătălin Ionete). La eveniment au participat, de asemenea, reprezentanţi ai serviciilor de probaţiune din Bulgaria, Croaţia, Grecia, Italia, Germania şi Slovenia. 

Proiectul Modelarea Prosocială între egali a fost implementat în România, Turcia şi Portugalia, cu obiectivul de a dezvolta un program de reintegrare socială pentru persoanele condamnate aflate în probaţiune în cele trei ţări. 

Ce este probaţiunea 

Probaţiunea reprezintă o sancţiune penală, alternativă la pedeapsa cu închisoarea, aplicată persoanelor care au săvârşit infracţiuni. Probaţiunea presupune menţinerea în libertate a persoanelor sancţionate penal şi respectarea unor măsuri şi obligaţii impuse de instanţa de judecată. 

În timpul executării sancţiunii penale, consilierii de probaţiune supraveghează modul de respectare a condiţiilor impuse şi aplică proceduri specifice de lucru care ţintesc factorii de risc şi nevoile criminogene ale personelor sancţionate cu scopul reintegrării acestora în comunitate. 

Direcţia Naţională de Probaţiune este o structură cu personalitate juridică şi buget propriu, organizată în mod distinct faţă de sistemul penitenciarelor. Direcţia funcţionează în cadrul MJ şi este compusă din structura centrală şi 42 de servicii locale la nivel naţional. 

Referitor la consilierii de probaţiune, aceştia reprezintă un personal cu statut special, fiind numiţi în funcţie prin Ordin al Ministrului Justiţiei. Consilierii pot fi licenţiaţi în drept, psihologie, asistenţă socială, pedagogie sau sociologie.