27 mar 2019 - Stiri

Lovitura dura pentru Iohannis: APADOR-CH critica referendumul pe justitie

Iata ca nu toate organizatiile non-guvernamentale sunt de acord cu referendumul pe justitie, pe care presedintele Romaniei Klaus Iohannis se pregateste sa il organizeze. Una dintre cele mai importante organizatii din Romania, care nu poate fi banuita de afinitati cu actuala coalitie de guvernare - ne referim la APADOR-CH - critica in termeni extrem de duri demersul lui Iohannis.

APADOR-CH catalogheaza referendumul lui Iohannis ca fiind un “autobuz electoral”, al carui scop este aducerea la alegerile europarlamentare a cat mai multi votanti. ONG-ul acuza modul in care s-a decis organizarea referendumului, reclamand o “inginerie”, in contextul in care intai s-a lansat ideea organizarii unei asemenea consultari populare si abia apoi s-a cautat intrebarea care sa fie pusa, intrebare care nu a fost gasita nici pana in prezent.

“Inca de pe vremea lui Caragiale, prototipul alegatorului a fost cetateanul turmentat. Prin suprapunerea mai multor alegeri, teme si campanii, vom reusi sa ne incadram, din nou, in prototipul lui Caragiale”, sustine APADOR-CH.

Nu in ultimul rand, organizatia precizeaza ca tocmai din aceste motive nu a participat la consultarile organizate de presedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, si dezvaluie ca nu a existat o invitatie oficiala din partea Administratiei Prezidentiale, cu indicarea temei discutiilor, ci doar una telefonica, foarte matinala, care insa nu a continut informatii.

Prezentam comunicatul APADOR-CH:

“APADOR-CH considera ca referendumul national este o forma prin care poporul isi exercita suveranitatea, potrivit art. 2 alin. 1 din Constitutie, si nu un vehicul care poate fi pus in slujba influentarii rezultatului unor alegeri.

Referendumul nu trebuie tratat ca un alt fel de 'autobuz electoral', al carui scop este aducerea unui numar cat mai mare de votanti la alegerile parlamentare, nationale sau europene.

In mod logic, mai intai trebuie sa existe o problema de importanta nationala, identificata in mod clar, care framanta intreaga natiune, problema la care raspunsul se poate afla in urma unui referendum national. In cazul de fata, mai intai a fost ideea/ingineria organizarii unui referendum si abia dupa aceea s-a pus problema care este intrebarea ce trebuie pusa la referendum. Aceasta intrebare nu a fost formulata nici pana la aceasta data, cand referendumul a avansat de la stadiul 'aproape hotarat' la 'hotarat'. Deci, referendum avem, doar intrebare ne mai trebuie.

Daca exista, cu adevarat, o problema nationala extrem de importanta, care sa necesite organizarea unui referendum (si nu a unui simplu sondaj national de opinie), atunci referendumul trebuie tratat corespunzator importantei sale si organizat separat, nu ca simpla anexa electorala.

Chiar daca melanjul dintre referendum si alegerile parlamentare a fost declarat constitutional, trebuie apreciat, cu buna-credinta, de la caz la caz, daca referendumul propus serveste rezolvarii unei probleme reale de interes national sau este doar un pretext pentru asigurarea steroizilor necesari unor participanti la alegerile parlamentare. Cel care face aceasta apreciere trebuie sa fie insa echidistant.

Prin suprapunerea referendumului national cu alte alegeri (parlamentare – nationale sau europene, prezidentiale) se ajunge la o interferenta de teme si subiecte, care se vor dezbate simultan, intrucat perioadele de campanie, pentru alegeri si pentru referendum, vor coincide.

Aceasta suprapunere a dezbaterilor nu va favoriza limpezirea unor puncte de vedere, ci dimpotriva.

In cazul alegerilor si referendumului din 26 mai 2019, este foarte posibil ca la intrebarile pe temele specifice alegerilor europarlamentare sa se raspunda cu argumente ce tin de chestiunile vizate de referendum. Si viceversa. Castigul pentru alegatori, constand in informare corecta si completa, va fi minim, in timp ce multi politicieni vor putea jongla cu nonsalanta intre teme fara legatura intre ele.

Asociatia reaminteste ca art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra dreptul la alegeri libere si prevede, in acest sens, ca statele parti la Conventie au obligatia sa organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, in conditiile care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ. Exprimarea libera a opiniei presupune, in primul rand, o exprimare in cunostinta de cauza, adica o informare corecta si completa a alegatorului. Poate fi realizat, in mod real, nu declarativ, acest deziderat prin suprapunerea campaniilor si temelor de vot?

Inca de pe vremea lui Caragiale, prototipul alegatorului a fost cetateanul turmentat. Prin suprapunerea mai multor alegeri, teme si campanii, vom reusi sa ne incadram, din nou, in prototipul lui Caragiale.

Acestea sunt motivele pentru care APADOR-CH nu a participat la consultarile de ieri, de la Cotroceni. In plus, nu a existat o invitatie oficiala din partea administratiei prezidentiale, cu indicarea temei discutiilor. Doar una telefonica, foarte matinala dar continand putine informatii, la sfarsitul saptamanii trecute”.

Sursa : www.juri.ro