23 mar 2020 - Stiri

Ghidul practic de măsuri al Ministerului Justiţiei. Pe toată durata stării de urgenţă, sunt suspendate termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel

Autor: S. A.

Ministerul Justiţiei a introdus un Ghid practic în care se regăsesc toate măsurile în domeniul justiţiei pe perioada instituirii stării de urgenţă. Odată cu instituirea stării de urgenţă asigurării prevenţiei şi reducerii riscului de îmbolnăvire au fost luate şi unele măsuri, de primă urgenţă, cu aplicabilitate directă, temporară, în domeniul justiţiei, care au fost subsumate regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile competente.

Din cuprinsul Ghidului reiese că toate măsurile de ordin organizatoric care se vor lua în domeniul justiţiei vor trebui să ţină seama de regulile de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu (de exemplu, Comitetul Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă), scopul primordial fiind acela al asigurării prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire. 

Monitorul Justiţiei redă integral cuprinsul acestui ghid practic de care trebuie să ţină seama toate instituţiile sistemului judiciar, întrucât măsurile privesc, după cum urmează:

Situaţia proceselor civile 3.2.1. Procese civile care prezintă urgenţă deosebită 3.2.2. Categorii de procese 3.2.3. Reguli specifice de judecată 3.2.4. Procese civile care nu reclamă urgenţă deosebită 3.2.5. Situaţia executărilor silite civile 3.2.6. Situaţia termenelor de prescripţie şi de decădere 3.3. Situaţia cauzelor în materie penală 3.3.1. Activitatea organelor de urmărire penală şi a judecătorilor de drepturi şi libertăţi 3.3.2. Situaţia cauzelor aflate în procedură de cameră preliminară sau pe rolul instanţelor 3.3.3. Comunicarea actelor de procedură de către organele judiciare 3.3.4. Termenele pentru declararea căilor de atac 3.3.5. Ascultarea persoanelor private de libertate 3.3.6. Prescripţia răspunderii penale  4. Situaţia persoanelor aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune  5. Situaţia persoanelor aflate în locuri de deţinere în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 5.1. Suspendarea temporară a unor drepturi şi recompense 5.2. Regimurile de executare 5.3. Extinderea exerciţiului unor drepturi 5.4. Protecţia minorilor 5.5. Obligaţii ale poliţiştilor de penitenciar 6. Situaţia valorificării bunurilor indisponibilizate 7. Situaţia activităţii de înregistrare în registrul comerţului 7.1. Situaţia înregistrării de menţiuni 7.2. Situaţia furnizării de informaţii/eliberării de documente din registrul comerţului 7.3. Situaţia serviciilor de asistenţă 7.4. Situaţia Buletinului Procedurilor de Insolvenţă

Introducere: În data de 16 martie 2020 a fost instituită starea de urgenţă pe întreg teritoriul României, pe o perioadă de 30 de zile, în urma Decretului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195/16 martie 2020.  Măsurile în domeniul justiţiei fac parte din Anexa nr.1 la Decret şi sunt măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă şi imediată. Ele au ca scop menţinerea accesului la justiţie şi de a furniza servicii cheie, în contextul protecţiei cetăţenilor de consecinţele pandemiei COVID 19.

Prevederile actelor normative în vigoare, în măsura în care nu contravin măsurilor cuprinse în decret, rămân aplicabile, pentru a se asigura aplicarea corespunzătoare a masurilor dispuse pe durata stării de urgenţă.

În măsura în care, în celelalte capitole există dispoziţii cu aplicabilitate generală (ex.în domeniul ordinii publice, economic, al muncii şi protecţiei sociale) ele vor fi aplicabile în mod corespunzător şi în domeniul justiţiei.

3. Măsuri în domeniul justiţiei (Capitolul V, Anexa nr. 1 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

În scopul asigurării prevenţiei şi reducerii riscului de îmbolnăvire, odată cu instituirea stării de urgenţă au fost luate şi unele măsuri, de primă urgenţă, cu aplicabilitate directă, temporară, în domeniul justiţiei, subsumate regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile competente.

3.1. Măsuri de ordin organizatoric (aplicabile atât în materie civilă cât şi în materie penală)  (Capitolul V, Anexa nr.1, art. 51 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

Toate măsurile de ordin organizatoric care se vor lua în domeniul justiţiei vor trebui să ţină seama de regulile de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu (de exemplu, Comitetul Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă), scopul primordial fiind asigurarea prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire. 

Aceste măsuri pot fi luate atât de organele de conducere ale autorităţii judecătoreşti (instanţe, parchete, Consiliul Superior al Magistraturii), dar şi ale profesiilor din domeniul justiţiei (de exemplu, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti).

Organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice sprijină îndeplinirea promptă şi efectivă a acestor măsuri. 

3.2. Situaţia proceselor civile  (Capitolul V, Anexa nr.1, art. 42 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

3.2.1. Procese civile care prezintă urgenţă deosebită

(i) Pe durata stării de urgenţă, activitatea de judecată se va desfăşura doar în cazul proceselor care nu suportă amânare (prezintă urgenţă deosebită). (ii) Pe durata stării de urgenţă, justiţiabilii pot porni procese noi, care însă vor fi soluţionate pe această durată doar dacă prezintă urgenţă deosebită.

3.2.2. Categorii de procese

(i) Cauzele de urgenţă deosebită de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi incluse în lista alcătuită de această instanţă.

(ii) Pentru identificarea cauzelor care reclamă urgenţă deosebită ce vor fi soluţionate la nivel de judecătorie, tribunal şi curte de apel, este necesară consultarea listei întocmită de curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa respectivă.

(iii) Listele respective vor putea fi consultate pe portalul instanţelor judecătoreşti. De asemenea, listele respective vor putea fi consultate şi pe site-ul Ministerului Justiţiei.

3.2.3. Reguli specifice de judecată: Pe durata stării de urgenţă, activitatea de judecată, desfăşurată în procesele care reclamă urgenţă deosebită, prezintă unele particularităţi:

În funcţie de împrejurări, instanţele pot fixa termene scurte:

(i) vor putea fi fixate termene de judecată de la o zi la alta;  (ii)  vor putea fi fixate chiar mai multe termene de judecată în aceeaşi zi.

În măsura posibilităţilor, şedinţa de judecată se va desfăşura prin videoconferinţă. Dacă este posibil, actele de procedură (precum cererile de chemare în judecată, întâmpinările, citaţiile) vor fi transmise prin mijloace moderne de comunicare (precum email sau telefax). Persoanele aflate în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizate în contextul pandemiei pot solicita amânarea judecării proceselor.

(i) instanţa poate admite sau respinge o asemenea solicitare ţinând seama de contextul instituirii stării de urgenţă.

(ii) În caz de respingere a cererii de amânare a judecăţii, se va amâna pronunţarea hotărârii, dându-se posibilitatea părţilor de a depune concluzii scrise.

3.2.4. Procese civile care nu reclamă urgenţă deosebită

În toate celelalte procese care nu figurează în listele întocmite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de curţile de apel, judecata se suspendă pe toată durata stării de urgenţă.

Nu mai este necesară efectuarea de către instanţă a vreunui act de procedură care să constate suspendarea. Dacă termenul de exercitare a căii de atac (precum apelul sau recursul) este în curs la data instituirii stării de urgenţă, acesta se întrerupe.

(i) De la data încetării stării de urgenţă va începe să curgă un nou termen de exercitare a căii de atac, având aceeaşi durată. (ii) Dacă a fost declarată calea de atac până la data instituirii stării de urgenţă, dosarul se trimite instanţei competente să judece calea de atac doar după încetarea stării de urgenţă. După încetarea stării de urgenţă judecarea acestor procese se va relua din oficiu.

(i) În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă, instanţa va fixa termen de judecată, dispunând citarea părţilor.

3.2.5. Situaţia executărilor silite civile

(Capitolul V, Anexa nr.1, art. 42 alin.(5) din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României din 16 martie 2020)

Activitatea de executare silită în materie civilă va continua numai dacă este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, în scopul ocrotirii drepturilor la viaţă şi la integritate fizică ale participanţilor la executarea silită.

3.2.6. Situaţia termenelor de prescripţie şi de decădere  (Capitolul V, Anexa nr.1, art. 41 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României din 16 martie 2020)

Pe toată durata stării de urgenţă, sunt suspendate termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel.

3.3. Situaţia cauzelor în materie penală (Capitolul V, Anexa nr.1, art. 43 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

3.3.1. Activitatea organelor de urmărire penală şi a judecătorilor de drepturi şi libertăţi.

Activitatea organelor de urmărire penală se va desfăşura, pe durata stării de urgenţă, doar pentru soluţionarea cauzelor enumerate limitativ în decret:  (i)  cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecţie a victimelor şi martorilor,  (ii) cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical,  (iii) cauzele cu persoane vătămate minori; (iv) actele şi măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obţinerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, (v) cauzele privind audierea anticipată; (vi) cauzele urgente.

Sunt cauze urgente atât cele la care urgenţa are legătură  cu scopul instituirii stării de urgenţă cât şi alte cauze care sunt apreciate a fi urgente de procurorul de caz.

După încetarea stării de urgenţă urmează a fi reluată activitatea organelor de urmărire penală şi cu privire la celelalte dosare. (i) pe durata stării de urgenţă, organele de urmărire penală pot fi sesizate cu privire la comiterea oricărei fapte prevăzute de legea penală. Soluţionarea cauzele astfel constituite urmează a fi începută pe durata stării de urgenţă, dacă sunt dintre cele enumerate mai sus, sau după încetarea stării de urgenţă, pentru celelalte cauze. De asemenea, judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţelor vor soluţiona, pe durata stării de urgenţă, doar cauzelor enumerate limitativ în decret (în această categorie intrând şi cauzele urgente). Şi în acest caz, soluţionarea cauzelor care nu intră în categoriile enumerate în decret se va relua după încetarea stării de urgenţă.

3.3.2. Situaţia cauzelor aflate în procedură de cameră preliminară sau pe rolul instanţei.

În ceea ce priveşte cauzele aflate în procedură în camera preliminară sau pe rolul instanţelor penale, judecarea tuturor acestora, cu excepţiile prevăzute în decret, se va suspenda de drept pe durata stării de urgenţă. Pe durata stării de urgenţă, continuă soluţionarea următoarelor cauze aflate în procedură în camera preliminară sau pe rolul instanţelor penale : (i) cauzele în care urgenţa se justifică prin scopul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional, precum şi alte cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau de către instanţa de judecată; (ii) cauzele privind infracţiunile flagrante; (iii) cauzele în care au fost dispuse măsuri preventive,

  1. De exemplu, infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, infracţiunea de fals în declaraţii comisă cu privire la călătorii efectuate în state sau zone afectate de coronavirus etc.
  2. Apreciere făcută în funcţie de gravitatea infracţiunii, de consecinţele pe care aceasta le-a produs sau de alte elemente concrete ale cauzei.

(IV) cauzele referitoare la contestaţii împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; (V) cauzele care cuprind măsuri de protecţie a victimelor şi a martorilor; (VI) cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical; (VII) cauzele privind infracţiuni contra securităţii naţionale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor. La încetarea stării de urgenţă, în termen de cel mult 10 zile, instanţa va lua măsuri pentru a fixa un nou termen de judecată şi pentru efectuarea actelor de procedură – pentru noul termen de judecată, părţile urmează a fi citate.

3.3.3.  Comunicarea actelor de procedură de către organele judiciare

Pe durata stării de urgenţă, aceasta se va face preponderent prin mijloace electronice (poştă electronică), fără să fie necesar acordul în acest sens al părţilor (acordul fiind prezumat). Dacă la dosarul cauzei nu există adrese de poştă electronică, organele judiciare vor solicita telefonic părţilor comunicarea unei adrese de poştă electronică la care se vor comunica respectivele acte de procedură. Tot pe durata stării de urgenţă, se întrerup termenele de comunicare a soluţiilor dispuse în cauzele penale de către organele de urmărire penală, precum şi cele de formulare şi soluţionare a plângerilor împotriva acestor soluţii. După încetarea stării de urgenţă, pentru organele de urmărire penală, ca şi pentru orice persoană care apreciază că prin măsurile sau actele de urmărire penală i s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, vor curge noi termene de comunicare a soluţiilor şi, respectiv, de formulare a unor plângeri împotriva acestora. În cauzele pentru care urmărirea penală continuă pe durata stării de urgenţă, nu se întrerup termenele de comunicare a soluţiilor dispuse în cauzele penale de către organele de urmărire penală, şi nici cele de formulare şi soluţionare a plângerilor împotriva acestor soluţii.

3.3.4. Termenele pentru declararea căilor de atac

Dacă termenele pentru declararea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în cauzele penale se împlinesc după declararea stării de urgenţă, aceste termene se întrerup. După încetarea stării de urgenţă, persoanele care, potrivit legii pot formula căi de atac, vor avea un nou termen pentru formularea respectivei căi, termen având aceeaşi durată cu cel întrerupt. Pentru cauzele judecate pe durata stării de urgenţă, nu se întrerup termenele pentru declararea căilor de atac, acestea trebuind să fie declarate cu luarea în considerare a acestora.

3.3.5. Ascultarea persoanelor private de libertate

Pe durata stării de urgenţă, ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferinţă la locul de deţinere sau în spaţii corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate  (acordul acesteia fiind prezumat).

3.3.6. Prescripţia răspunderii penale

Pe durata stării de urgenţă, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripţia răspunderii penale se suspendă. 

4. Situaţia persoanelor aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune  (Art. 46 din Anexa nr. 1 la Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

Conţinut: Având în vedere contextul epidemiologic existent în România, a fost suspendată executarea unor măsuri şi obligaţii care fac parte din conţinutul unor sancţiuni şi măsuri penale neprivative de libertate. 

Suspendarea operează ca o limitare parţială a executării măsurilor şi sancţiunilor penale neprivative de libertate, în sensul că nu este suspendată executarea în întregime a sancţiunii, ci numai a acelor măsuri şi obligaţii care implică mobilitatea şi interacţiunea persoanelor supravegheate cu reprezentanţii serviciilor de probaţiune şi ai instituţiilor din comunitate. Astfel, a fost suspendată temporar, pe durata stării de urgenţă:

(I) executarea obligaţiei constând în prezentarea persoanelor supravegheate la serviciul de probaţiune; (II) executarea obligaţiei constând în primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probaţiune;(III) obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii; (IV) obligaţia de a urma un curs de pregătire şcolară ori ce calificare profesională; (V) obligaţia de a urma un program de reintegrare socială.

Cu privire la restul măsurilor şi obligaţiilor impuse persoanelor supravegheate (majori şi minori), serviciul de probaţiune va exercita în continuare supravegherea prin mijloace de comunicare la distanţă. 

Raţiune: În prezent, serviciile de probaţiune au în evidenţă un număr foarte ridicat de persoane, respectiv peste 100.000, şi aproximativ 600 de angajaţi. Este necesară restrângerea executării acelor părţi din măsurile şi sancţiunile neprivative de libertate în condiţiile în care interacţiunea interpersonală şi deplasarea persoanelor contribuie la răspândirea infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2. 

(VI) Limitarea executării are un rol protectiv faţă de însăşi persoana supravegheată, faţă de angajaţii instituţiilor din comunitate care participă la executarea obligaţiilor şi faţă de personalul din serviciile de probaţiune, respectiv faţă de comunitate în ansamblu. (VII) Prin această limitare sunt ocrotite două drepturi fundamentale, respectiv dreptul la viaţă şi sănătate.

Constituţionalitate: Precizăm că limitările stabilite prin decret respectă principiul proporţionalităţii şi nediscriminării prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţia României.

5. Situaţia persoanelor aflate în locuri de deţinere în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor  (art. 47 din Anexa nr. 1 la Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

5.1. Suspendarea temporară a unor drepturi şi recompense

Conţinut: Având în vedere contextul epidemiologic existent în România, a fost suspendat exerciţiul unor drepturi şi recompense prevăzute în legislaţia specială privind executarea pedepselor privative de libertate, fiind suplimentate, în acelaşi timp, alte drepturi.

A fost suspendat temporar exerciţiul următoarelor drepturi şi recompense, pe durata stării de urgenţă: (i) dreptul de a primi vizite, cu menţiunea că avocaţii pot consulta clienţii în penitenciar prin sistemul videoconferinţei, toate penitenciarele fiind dotate în acest scop; (ii) dreptul la vizită intimă; (iii) dreptul de a primi bunuri prin sectorul vizită; (iv) recompensele constând în permisiunea de ieşire din penitenciar.

Raţiune: Prin această limitare sunt ocrotite două drepturi fundamentale, respectiv dreptul la viaţă şi sănătate.

Suspendarea temporară a exerciţiul următoarelor drepturi şi recompense: (I) are drept scop împiedicarea interacţiunii interpersonale cu persoane din exteriorul locului de deţinere, pentru a nu favoriza apariţia şi răspândirea infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2 în interiorul sistemului penitenciar. (II) respectă dispoziţiile legale în vigoare (art. 15 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), deoarece administraţia fiecărui loc de deţinere are obligaţia de a aplica toate măsurile de natură a asigura protejarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor private de libertate. (III) se circumscrie unor obligaţii ale instituţiilor statului de a preveni şi limita infecţiile cu coronavirusul SARS-CoV-2, în condiţiile în care vizitarea de către un aparţinător care poate fi purtător al virusului SARS-CoV-2, dar care este asimptomatic, primirea unei vizite intime cu o persoană care se poate afla, de asemenea, în situaţia anterioară, primirea unui pachet pe care a cărui suprafaţă virusul poate fi prezent, precum şi interacţionarea, în timpul permisiunii de ieşire din penitenciar, cu un număr nedeterminat de persoane, constituie situaţii evidente de risc, care au impus adoptarea unui comportament preventiv şi judicios, orientat către interesul persoanelor condamnate, angajaţilor, aparţinătorilor şi membrilor societăţii civile, în ansamblu.

Limitarea exerciţiului unor drepturi şi recompense are un rol protectiv faţă de persoanele condamnate (aprox. 20.000 persoane), faţă de familiile şi aparţinătorii acestor persoane, faţă de angajaţii locurilor de deţinere (aprox. 12.000 persoane), respectiv faţă de comunitate în ansamblu. 

5.2. Regimurile de executare

Conţinut: Se prevede posibilitatea pentru persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis şi deschis să execute pedeapsa în camere de deţinere permanent închise şi asigurate. 

Raţiune: Deşi legiuitorul a instituit, pentru persoanele private de libertate clasificate în regimul deschis şi semideschis, posibilitatea deplasării fără însoţire în zone prestabilite din interiorul penitenciarelor, executarea pedepselor de către aceste categorii de persoane se va putea realiza în camere de deţinere permanent închise şi asigurate, dat fiind contextul epidemiologic actual şi conduita de prevenţie absolut necesară, pentru protejarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii acestor persoane.

5.3. Extinderea exerciţiului următoarelor drepturi

Conţinut:

Pentru a favoriza relaţiile cu familia şi aparţinătorii, pentru perioada stării de urgenţă, pentru persoanele private de libertate a fost extins exerciţiul următoarelor drepturi:

(i) dreptul la convorbiri telefonice; (ii) dreptul la comunicări on-line.

Raţiune: S-a realizat suplimentarea unor drepturi, pentru a se asigura menţinerea legăturii cu mediul de suport, element esenţial pentru reuşita componentei de reintegrare socială, promovând, totodată, un climat corespunzător şi o stare de spirit optimă. Astfel, în vederea promovării unei legături constante şi a creşterii şanselor de îmbunătăţire a relaţiilor cu aparţinătorii, rude, prieteni: (i) pentru deţinuţii cărora li se aplică regimul de executare deschis, semideschis şi închis, precum şi cei cărora nu li s-a stabilit încă regimul de executare s-a majorat durata şi numărul convorbirilor telefonice, la maximum 75 de minute pe zi (de la 60 minute/zi);  (ii) pentru deţinuţii cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă, precum şi cei care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, s-a majorat durata şi numărul convorbirilor telefonice, la maximum 45 de minute pe zi. (de la 30 minute/zi); (iii) pentru toate persoanele private de libertate dreptul la comunicări/convorbiri on-line se extinde, indiferent de situaţia disciplinară şi periodicitatea legăturii cu familia, suplimentându-se corespunzător numărului de vizite la care aveau dreptul conform regimului de executare (regim deschis – 6 comunicări on-line; regim semideschis – 5 comunicări on-line; regim nestabilit – 5 comunicări on-line; regim închis – 5 comunicări on-line; regim maximă siguranţă – 3 comunicări online; femei gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de deţinere – 8 comunicări on-line).

5.4. Protecţia minorilor

Conţinut:

Pentru protejarea minorilor, în contextul epidemiologic generat de răspândirea virusului SARS-CoV-2, medicul curant al locului de deţinere se substituie reprezentantului legal pentru minorii lipsiţi de tutore/reprezentant legal, însă, exclusiv pentru acordarea asistenţei medicale şi a măsurilor de prevenţie.

5.5. Obligaţii ale poliţiştilor de penitenciar

Conţinut: În ceea ce priveşte organizarea şi pregătirea sistemului penitenciar, a fost prevăzută, în mod expres, obligaţia poliţiştilor de penitenciare de a participa la toate activităţile necesar a fi desfăşurate, în conformitate cu dispoziţiile superiorilor în contextul stării de urgenţă, precum şi posibilitatea modificării locului de muncă şi/sau felul muncii poliţistului de penitenciare, fără acordul acestuia.

Raţiune: În ceea ce priveşte organizarea şi pregătirea sistemului penitenciar:  (i) obligaţia poliţiştilor de penitenciare de a participa la toate activităţile necesar a fi desfăşurate are în vedere faptul că Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională; (ii) posibilitatea modificării locului de muncă şi/sau felul muncii poliţistului de penitenciare, fără acordul acestuia, îşi are izvorul în aceeaşi apartenenţă a sistemului penitenciar, cu scopul de a răspunde imediat şi adecvat, necesităţilor stării de urgenţă.

Constituţionalitate: Precizăm că limitările stabilite prin decret respectă principiul proporţionalităţii şi nediscriminării prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţia României.

6. Situaţia valorificării bunurilor indisponibilizate  (Capitolul V, Anexa nr.1, art. 43 alin.(7) din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

În cazul bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale pentru care s-au demarat proceduri de valorificare, pe durata stării de urgenţă se suspendă de drept organizarea licitaţiilor publice în cadrul acestor proceduri de valorificare.

7. Situaţia activităţii de înregistrare în registrul comerţului  (Capitolul V, Anexa nr.1, art. 45 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020)

În scopul asigurării prevenţiei şi reducerii riscului de îmbolnăvire, pe durata stării de urgenţă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului continua furnizarea serviciilor de înregistrare în registrul comerţului esenţiale pentru funcţionarea mediului de afaceri, pe cale electronică. Pentru informaţii detaliate în legătură cu activitatea de înregistrare în registrul comerţului şi celelalte activităţi ce se derulează de ONRC şi de oficiile registrului comerţului pe durata stării de urgenţă, puteţi accesa pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, https://www.onrc.ro

7.1. Situaţia înregistrării de menţiuni

Pe durata stării de urgenţă se înregistrează orice menţiune privitoare la evenimentele de viaţă ale persoanelor juridice şi fizice înregistrate în registrul comerţului:

(i) menţiuni privind modificări ale actelor, faptelor şi datelor înregistrate în registrul comerţului (de exemplu, extinderea/reducerea obiectului social sau reducerea/majorarea capitalului social) (ii) alte menţiuni care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului (de exemplu, o menţiune privind constituirea unui patrimoniu afectat afacerii, în cazul PFA); 

Cererea de înregistrare poate avea doar format electronic, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătură electronică extinsă; 

Cererea se transmite prin portalul de servicii online al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (https://portal.onrc.ro) sau prin poşta electronică, adresele de email ale ONRC şi ale oficiilor registrului comerţului fiind disponibile pe www.onrc.ro;

(i) stadiul soluţionării cererilor de înregistrare poate fi urmărit la secţiunea ”Stadiu dosar”, de pe portalul de servicii online al ONRC;  (ii) termenul de soluţionare rămâne acelaşi, de 3 zile de la data înregistrării cererii; (iii) documentul care atestă înregistrarea menţiunii se eliberează în format electronic, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătură electronică extinsă.

7.2. Situaţia furnizării de informaţii/eliberării de documente din registrul comerţului

Pe durata stării de urgenţă, din registrul comerţului se eliberează, exclusiv pe cale electronică: informaţii, extrase de registru, certificate constatatoare, rapoarte istorice, statistici, copii de pe documentele de înregistrare; Cererea de furnizare informaţii/eliberare documente se transmite prin mijloace electronice prin portalul de servicii online al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului sau prin poşta electronică, la adresele de email ale ONRC şi ale oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale 

Informaţiile/documente vor fi eliberate în format electronic, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronica extinsă, indiferent de forma în care a fost solicitată eliberarea.

7.3. Situaţia serviciilor de asistenţă

Pe durata stării de urgenţă, se acordă asistenţă doar pentru pregătirea documentaţiei în vederea înregistrării pe cale electronică a menţiunilor prevăzute de lege; 

Cererile de servicii se transmit numai prin poşta electronică, la adresele de email ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunal.

7.4. Situaţia Buletinului Procedurilor de Insolvenţă

Pe durata stării de urgenţă, activitatea de publicare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se realizează exclusiv prin mijloace electronice. 

Actele de procedură se transmit astfel: (i) prin poşta electronică, în cazul instanţelor judecătoreşti;

(ii) prin poşta electronică sau prin portalul de servicii online al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, pentru practicienii în insolvenţă; 

Activitatea de furnizare a Buletinului Procedurilor de Insolvenţă se realizeaza numai prin mijloace electronice, prin portalul de servicii online al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului sau prin poşta electronică, la adresa de email furnizare.bpi@onrc.ro.