10 ian 2020 - Stiri

Concluziile Raportului CSM în cauzele DNA privind magistraţi: Numeroase nereguli şi încălcări ale normelor şi forme de presiune cu consecinţe directe asupra actului de justiţie

Autor: Eduard Popescu

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un raport referitor la dosarele deschise de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) împotriva magistraţilor în perioada 2014-2018, iar concluziile vorbesc despre neregulile constatate, dezinteres vădit al organelor de urmărire penală în soluţionarea cauzelor şi afectarea garanţiilor de independenţă a magistraţilor cercetaţi în respectivele cauze.

Plenul CSM a publicat hotărârea prin care a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare privind “Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţii sau în legătură cu acestea”.

Obiectivul general al controlului a vizat modul de rspectare a principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, respectiv activitatea de judecată, în cauzele de competenţa DNA în care au fost cercetate/ urmărite/ judecate persoane având calitatea de magistrat şi în cauzele de pe rolul instanţelor în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA care au legătură cu dosarele în care au fost urmăriţi magistraţi. 

Concret, vizate au fost dosarele vizând magistraţi din perioada ianuarie 2014-iulie 2018, iar concluziile raportului arată o durată nejustificată a cercetărilor în numeroase dosare, în principal din cauza lipsei de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade de inactivitate.

Totodată, procurorii care au efectuat urmărirea penală au încălcat numeroase norme de procedură, constând în: 

- încălcarea normelor de procedură privind obligaţia procurorului de a informa persoana interceptată/ supravegheată tehnic, respectiv absenţa ordonanţelor de amânare a măsurii, precum şi comunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi de cercetări;

- inexistenţa ordonanţelor de începere a urmăririi penale in rem:

- emiterea unor ordonanţe de delegare în alb, respectiv efectuarea de acte de urmărire penală de organele de cercetare penală în lipsa delegării;

- redistribuirea dosarelor fără nicio motivare/ justificare a măsurii;

- efectuarea unor acte specifice activităţii de urmărire penală de către ofiţerii SRI în cauzele privind magistraţi;

De asemenea, raportul vorbeşte şi despre alte aspecte necorespunzătoare sesizate, precum solicitarea de preluare de cauze penale de către DNA în raport de modul de soluţionare de către judecător a cererii de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică vizând alţi magistraţi sau formulare de comentarii inadecvate cu privire la soluţiile pronunţate de judecători. 

În multe cauze, s-au constatat perioade de inactivitate nejustificată, de ordinul anilor, inactivitate dublată de măsuri de amânare a încunoştiinţării persoanelor vizate despre supravegherea tehnică exercitată, fapt care a atras consecinţe negative asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale magistraţilor vizaţi. 

Nu în ultimul rând, a fost constatat un dezinteres vădit al organelor de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor, chiar şi atunci când nu existau indicii privind săvârşirea unei infracţiuni. 

Totodată, relevant este numărul mare de judecători vizaţi de urmărire penală în cauze aflate pe rolul DNA, privit în corelaţie cu numărul total al judecătorilor din instanţele respective, pe de o parte, şi cu faptul că în majoritatea covârşitoare a acestor cauze au fost dispuse soluţii de neurmărire penală. 

Spre exemplificare, la ÎCCJ au fost vizaţi mai mult de 75 de judecători, la Curtea de Apel Bucureşti aproximativ 100 de judecători, la Curtea de Apel Oradea aproximativ 35 de judecători  etc. 

"Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători în modalităţile menţionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinţe directe în ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiţie", se arată în finalul raportului aprobat de CSM.

Astfel, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor şi cercetarea lor pentru soluţii dispuse în cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra celor vizaţi, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor. 

Joi, judecătoarele CSM Gabriela Baltag şi Evelina Oprina i-au cerut preşedintei CSM, Nicoleta Ţînţ, să dispună de urgenţă verificări la ÎCCJ privind modul în care a fost respectată legea atunci când au fost emise mandate de interceptare care i-au vizat pe judecători şi procurori în perioada 2014-2018. Detalii suplimentare despre cererea judecătoarelor, aici