30 dec 2019 - Stiri

Cazul Floreasca: Ce riscă medicul care ar fi operat-o pe femeia arsă pe masa de operaţii

Autor: Eduard Popescu

Poliţia Capitalei a anunţat, luni, că efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă în cazul pacientei arse pe masa de operaţie la Spitalul Floreasca, care ulterior a decedat. În acest context, am stat de vorbă cu un avocat specializat în drept penal despre încadrarea juridică a faptei.

Serviciul Omoruri al Poliţiei Capitalei a deschis luni un dosar penal de ucidere din culpă după ce o femeie în vârstă de 66 de ani care a ars pe masa de operaţii de la Spitalul Floreasca a murit duminică seară.

Potrivit informaţiilor furnizate, medicii care ar fi operat-o pe femeie ar fi greşit substanţele de dezinfecţie, iar la contactul cu electrocauterul, pielea femeii ar fi luat foc.

Până la soluţionarea anchetei, Monitorul Justiţiei a stat de vorbă cu Irinel Samoilă, avocat specializat în drept penal, pentru a afla încadrarea juridică a faptei. Astfel, specialistul a explicat că un rol foarte important în stabilirea vinovăţiei îl are eventuala legătura de cauzalitate între actul medical defectuos, respectiv administrarea greşită a substanţelor dezinfectante, şi rezultatul final, respectiv decesul pacientei. 

"Dacă există legătură de cauzalitate între actul medical defectuos şi producerea combustiei (arderii, n.r.) şi deces, atunci avem de-a face cu ucidere din culpă, o culpă medicală în forma agravată, din partea persoanei care a executat respectivul act medical, ucidere din culpă în sensul art. 196 alin. 3 din Codul penal, unde operează absorbţia legală respectiv, în conţinutul său constitutiv, este absorbită conduita neglijentă (infracţiunea de neglijenţă în serviciu"), a explicat Irinel Samoilă. 

Concret, articolul din lege invocat incriminează vătămarea corporală din culpă şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de la şase luni la trei ani sau amendă.

"Despre abuz în serviciu nu prea poate fi vorba, întrucât abuzul în serviciu presupune întotdeauna o formă de vinovăţie sub forma intenţiei, adică am dorit şi urmărit să produc respectivul rezultat socialmente periculos, aşadar, mai aproape de adevăr ar fi forma de vinovăţie a culpei, cu această mică menţiune, că există posibilitatea să intervină absorbţia legală", a completat avocatul, care a arătat şi împrejurările în care decesul pacientei nu ar putea fi imputat medicului. 

"Întâi de toate, trebuie dovedită legătura de cauzalitate. În conţinutul constitutiv al oricărei infracţiuni, de cele mai multe ori ar trebui să existe o legătură de cauzalitate, şi anume: nu orice acţiune care a fost săvârşită de mine îmi poate fi imputată sub forma unei infracţiuni, ci doar acţiunea care a şi produs rezultatul socialmente periculos. Dacă între folosirea necorepunzătoare a substanţelor dezinfectante nu există legătură de cauzalitate cu provocarea combustiei, lanţul cauzal fost întrerupt, astfel că rezultatul, respectiv decesul, nu poate fi imputat medicului", a spus avocatul.

"Dacă într-adevăr substanţele dezinfectante au fost folosite necorespunzător şi prin aceasta s-a produs combustia, dar combustia a provocat vătămări, nu însă şi decesul, există din nou un raport de cauzalitate întrerupt. Aşadar, medicul poate răspunde pentru vătămare corporală, nu şi pentru deces, pentru ucidere din culpă. Dacă pe parcursul anchetei se va stabili că există un lanţ cauzal neîntrerupt, atunci se poate vorbi despre ucidere din culpă", a conchis Irinel Samoilă. 

Astfel, ancheta Poliţiei trebuie să stabilească împrejurările în care a avut loc incidentul, modul în care doctorii şi asistentele medicale şi-au îndeplinit atribuţiile şi apoi dacă se identifică nerespectarea unor măsuri de prevedere sau dispoziţii legale, astfel încât să se poată reţine săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Potrivit Codului penal, uciderea din culpă a unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani, însă uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani.

"Când încălcarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de infracţiuni", prevede legislaţia penală.

Luni, ca urmare a incidentului, acreditarea Spitalului Floreasca a fost suspendată. 

Poliţiştii din cadrul Serviciului Omoruri au preluat ancheta cazului de la Floreasca şi au deschis un dosar penal de ucidere din culpă după ce femeia care a ars pe masa de operaţii a murit duminică seară.

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a declarat că speră ca în niciun spital din România să nu mai existe o astfel de situaţie.

O pacientă a fost arsă pe masa de operaţii la Spitalul Floreasca din Capitală, după ce un chirurg ar fi greşit substanţele de dezinfecţie, iar la contactul cu electrocauterul, pielea femeii a luat foc. Anunţul a fost făcut de deputatul Emanuel Ungureanu.

Ministrul Sănătăţii a aflat târziu despre caz şi a trimis Corpul de Control la Spitalul Floreasca. De asemenea, Poliţia Capitalei şi Colegiul Medicilor s-au autosesizat.