25 nov 2021 - Stiri

Bilantul Guvernului Citu: crestere economica de primele locuri in Europa

Faţă de perioada de dinaintea pandemiei, România se situează în primele patru state din Uniunea Europeană ca revenire economică, superioară mediei UE, susţine bilanţul Guvernului Cîţu, publicat joi.

Florin Citu a preluat mandatul in fruntea Executivului in decembrie 2020.

Guvernul Citu spune ca a inceput consolidarea fiscala. Executia bugetara la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de putin peste 4%, fata de tinta de 7,13% pentru intregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indica o crestere marginala a deficitului, ceea ce lasa un spatiu fiscal foarte mare pentru ultima luna din an. Guvernul invoca rezultatele anului 2021 - crestere PIB la 9 luni de 7,1%, cresterea industriei cu 10,5%, constructiile cu 4,9%, informatiile si comunicatiile cu un spor de 14,4%.

In plan extern, bilantul aminteste de cresterea exporturilor cu 21,7% in primele noua luni ale anului, la 54,5 mld. euro, in timp ce importurile s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% in crestere fata de perioada similara a anului 2020.

In primele 9 luni, intrarile nete de investitii straine directe s-au ridicat la 5,3 mld euro, fiind de peste trei ori mai mari decat in perioada similara din 2020.

Cresterea veniturilor salariale a fost de 9,9%, datorita revigorarii activitatii economice si a eliminarii unor conditii restrictive, urmata de sectorul serviciilor cu 9,2%.

Cresterea datoriei publice fata de nivelul pre-pandemie a fost necesara pentru sustinerea cheltuielilor medicale, sprijinirea populatiei si firmelor, cresterea investitiilor. Datele Eurostat arata ca in intervalul 2019 T4 - 2021 T2 datoria publica a Romaniei a crescut cu 12,2 pp, mai putin decat in Zona Euro (14,7pp) sau decat media UE (13,7 pp).

Executivul aminteste ca a eliminat supra-acciza la carburanti, supra-impozitarea contractelor de munca cu timp partial (part-time), ca a fost eliminat sistemului ineficient si birocratic al platii defalcate a TVA (split TVA), precum si ca au fost eliminate masurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxarii unor sectoare precum comunicatiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor conditii pentru administratorii pilonului II de pensii si desfiintarea fondului de dezvoltare si investitii. A fost luata masura scutirii de la plata impozitului specific domeniului HORECA pana la finalul anului si a fost reintrodus somajul tehnic pentru angajati, in contextul pandemiei. Tot pana la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program care include si Agro IMM Invest.

A fost introdus sistemul e-facturare, a platit facturi deja existente catre programul PNDL si alte tipuri de restante de peste 7 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investitii au fost pe primele 10 luni in suma de 38,19 mld lei, in crestere cu 7,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent cand au fost in suma de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finantate proiectele din europene.

Cifrele preliminare pentru finalul lunii noiembrie arata ca deficitul bugetar va creste marginal fata de luna octombrie. In aceste conditii, urmatorul Executiv va avea un spatiu foarte mare pentru ultima luna fata de tinta de deficit de 7,13%, sustine documentul.

Ministerul Finantelor a reusit atragerea de resurse financiare de pe piata interna la dobanzi negative. Astfel, in luna august 2021 a fost atrasa suma de 176,25 milioane euro la un randament mediu de -0,04%.

In primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% fata de 2020, respectiv cu 14% fata de 2019, ceea ce reprezinta 40 mld. lei in plus fata de 2020 si respectiv 31,5 mld. lei mai mult decat in 2019, in conditiile in care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decat in 2019. Pentru urmatorii 4 ani ANAF isi propune cresterea ponderii in PIB a veniturilor bugetare colectate cu cel putin 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019, precum si reducerea decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale.

In luna octombrie, agentia internationala de evaluare financiara Standard & Poor's a reconfirmat ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung si scurt in valuta si in moneda nationala la BBB minus/A-3 si a mentinut perspectiva la "stabila". De asemenea, agentia de rating Moody's a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a Romaniei la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung si scurt in moneda locala si valuta si a imbunatatit perspectiva din negativa in stabila.

Guvernul Citu isi asuma si adoptarea Planului National de Redresare si Rezilienta, in urma caruia a obtinut pentru Romania 29,2 miliarde de euro. Prima transa de bani urmeaza sa fie primita pana la finalul anului. In total, PNRR prevede 64 de reforme si 107 investitii in toate domeniile. O alta asumare este adoptarea Proiectului National de Investitii Anghel Saligny a fost necesara pentru modernizarea comunitatilor, avand in vedere proiecte de constructie si modernizare a drumurilor, a retelelor de apa si canalizare. 97,5% dintre comunele, orasele, municipiile si judetele din Romania au depus cereri de finantare prin Anghel Saligny. Cererile de finantare au fost de aproape trei ori mai mari decat bugetul programului: peste 137 de miliarde de lei pentru peste 7.500 de proiecte.

Sursa : www.mediafax.ro