26 feb 2019 - Stiri

Asociatia Magistratilor dezvaluie ce a discutat cu premierul Dancila

Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto), dezvaluie reprosurile pe care le-a adus Guvernului in legatura cu OUG 7/2019 de modificare a Legilor Justitiei, in cadrul intalnirii pe care a avut-o luni, 25 februarie 2019, cu premierul Viorica Dancila si ministrul Justitiei Tudorel Toader.

Intr-un comunicat de presa remis Lumea Juridica marti seata, 26 februarie 2019, AMR enumara problemele pe care le-a identificat in OUG 7/2019 si care au fost aduse la cunostinta premierului Romaniei. De asemenea, prin intermediul aceluiasi comunicat, este oferit un raspuns celorlalte organizatii ale magistratilor care au lansat acuze la adresa AMR dupa ce a acceptat sa participe la intalnirea de la Guvern. Astfel, Asociatia Magistratilor din Romania transmite ca

nu a negociat principii sau texte de lege, asa cum nu a sustinut ordonanta de urgenta. De asemenea, AMR observa ca anumiti procurori si judecatori au respins in trecut in mod repetat principiul separarii carierelor, considerand ca este o pacoste pentru sistemul de justitie, pentru ca in prezent sa acuze tocmai nerespectarea acestui principiu.

Comunicatul AMR:

“Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a participat ieri, 25 februarie 2019, la consultarile cu privire la situatia creata de OUG nr. 7/2019, initiate de prim-ministru. Contrar sustinerilor unor asociatii profesionale, AMR nu a 'negociat' principii sau texte de lege si nici nu a 'sustinut' ordonanta de urgenta, iar daca reprezentantii acelor asociatii profesionale ar fi fost prezenti la intalnire ar fi putut sa faca afirmatii in cunostinta de cauza, bazate pe fapte reale. De asemenea, in pofida criticilor vehemente pe motivul participarii la aceste consultari, respectivele asociatii profesionale uita ca au procedat la fel, fiind prezente la 'negocieri' cand Guvernul Ciolos a initiat o astfel de intalnire, in anul 2016, ca urmare a nemultumirilor exprimate de magistrati referitoare la o ordonanta de urgenta, data cu nerespectarea efectelor hotararilor judecatoresti prin care se confirmau drepturi ale magistratilor.

AMR a reprosat executivului, in mod expres, clar si argumentat, in cadrul intalnirii, cum a precizat si in comunicatul de presa din data de 22 februarie 2019, faptul ca OUG nr. 7/2019 a fost adusa la cunostinta CSM si adoptata de pe o zi pe alta, adica exact asa cum n-ar trebui sa se procedeze daca s-ar respecta principiul cooperarii loiale intre puteri. AMR a mentionat si faptul ca, in mod regretabil si inacceptabil, observa un 'model' de actiune, prin raportare la lansarea in spatiul public a unui simplu 'PowerPoint', in august 2017, cu privire la modificari de esenta ale Legilor Justitiei si la felul in care s-a adoptat OUG nr. 7/2019.

De altfel, AMR a reactionat ferm si prompt fata de o asemenea modalitate de lucru a executivului, prin scrisoarea deschisa catre prim-ministru si ministrul justitiei, din data de 24 august 2017, solicitand publicarea noului proiect de modificare a Legilor Justitiei pe site-ul Ministerului Justitiei si aratand ca pentru modificarea Legilor Justitiei este nevoie de o comunicare onesta, profesionista, bazata pe texte de lege concrete si argumente rationale din partea Ministerului Justitiei, nu pe prezentari Power Point si pe reactii emotionale; postarea proiectului pe site-ul Ministerului si punerea lui in dezbatere publica este necesara in conditiile in care o buna parte din modificarile prezentate de Ministrul Justitiei sunt pentru prima data aduse la cunostinta publica, astfel incat nu se poate sustine ca etapa dezbaterii publice ar fi fost depasita; perioada de dezbatere este necesara pentru a crea posibilitatea persoanelor si institutiilor interesate, precum si corpului magistratilor, sa isi formuleze punctele de vedere in cadrul legal, democratic si institutional, prin dialog deschis.

In acelasi sens, prin comunicatul de presa nr. 63/30 august 2017, AMR a subliniat ca nu poate formula puncte de vedere cu privire la propunerile de modificare a Legilor Justitiei anuntate de Ministrul Justitiei, cata vreme nu cunoaste continutul acestora. AMR a aratat si ca o mare parte din 'ideile de modificare' a Legilor Justitiei prezentate in conferinta de presa si in PowerPoint nu au format subiectul discutiei, nici in grupul de lucru de la Senat si nici in cel de la Ministerul Justitiei, ci au aparut fara sa fi fost dezbatute in interiorul sistemului judiciar, cum era normal. Iar o alta parte din aceste 'idei' a fost discutata in grupurile de lucru intr-un cu totul alt sens.

La fel, AMR a criticat public, cat si in cadrul intalnirii de ieri, modalitatea de lansare si adoptare a OUG nr. 7/2019.

De asemenea, AMR nu a fost nici duplicitara, nici retinuta in a releva punctual textele ordonantei de urgenta care au efecte vatamatoare asupra organizarii sistemului de justitie si asupra statutului magistratului, subliniind si lipsa caracterului urgent al acestor modificari.

Prima critica severa s-a referit la incalcarea principiului separarii carierelor judecatorilor si procurorilor, prin dispozitii care nu au justificare, nici din perspectiva accederii la Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa o cariera de procuror (art. 13 pct. 6 din OUG nr. 7/2019), nici din perspectiva numirii unui judecator la varful unui parchet (art. 13 pct. 10), nici prin prisma mutarii unor atributii ale sectiei pentru procurori la plenul CSM (art. 13 pct. 10). Pentru cuprinderea principiului separarii carierelor, in mod clar, intr-o serie de texte din Legile Justitiei, AMR a facut demersuri concrete si repetate timp de un deceniu! Prevederile OUG nr. 7/2019 nesocotesc art. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, care a consacrat principiul separarii carierelor, text introdus cu ocazia dezbaterilor din Comisia speciala comuna, in perioada noiembrie-decembrie 2017, prin contributia directa a AMR.

Paradoxal este faptul ca, desi vorbim despre magistrati, care ar trebui sa aiba acuratete in sustineri, asociatiile profesionale care in perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justitiei au fost de neinduplecat, in sensul ca au respins public si repetat separarea carierelor, considerand ca este o pacoste pentru sistemul de justitie, sunt cele care astazi o sustin. Si, culmea, acuza AMR ca n-ar dori-o, cu toate ca, spre deosebire de altii, AMR a fost prezenta la dezbaterile organului legislativ si s-a luptat, cu buna-credinta fata de judecatori si procurori, pentru fiecare text ce include separarea carierelor, care se gaseste in Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 si nr. 371/2004.

In acelasi sens, AMR a solicitat ieri, in mod expres, ca incalcarea principiului separarii carierelor, cuprinsa in OUG nr. 7/2019, sa fie eliminata.

Totodata, AMR si-a exprimat nemultumirea si a solicitat masuri cu finalitatea eliminarii diferentelor nejustificate de vechime pentru promovarea in functii de executie la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie, considerand ca o abordare diferita, in sensul unei vechimi de 10 ani pentru prima situatie (art. 13 pct. 1 din OUG nr. 7/2019) si de 18 ani pentru cea de-a doua (vechime care a ramas neschimbata), nu are fundament si aplica rationamente diferite pentru grade profesionale similare, contrar solicitarilor asociatiilor profesionale prezente la dezbaterile in Comisia speciala comuna si contrar votului dat de organul legislativ.

De neacceptat este si dispozitia care elimina conditia expresa a vechimii (de 10 ani) pentru ca un procuror sa poata fi investit in functiile de procuror general al PICCJ, prim-adjunct, adjunct, procuror-sef DNA, adjunct, procuror-sef DIICOT, adjunct si procurori-sefi ai acestor parchete (art. 13 pct. 10 din OUG nr. 7/2019). In contextul in care, prin modificarile aduse Legilor Justitiei, s-au marit perioadele de vechime pentru promovarea in functii de executie/conducere la instante si la celelalte parchete, neprevederea expresa a conditiei vechimii pentru a putea candida la o functie de conducere in parchetele anterior mentionate constituie o abordare ce lasa forma si inlatura fondul.

AMR a sustinut si faptul ca introducerea, prin OUG nr. 7/2019, a sintagmei 'procuror ierarhic superior', cu referire la procurorul-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (art. 14 pct. 4) nu-si are rostul pentru ca, pe de o parte, creeaza confuzii si interpretari diferite, in sensul regandirii ierarhizarii existente in interiorul Ministerului Public si a principiului constitutional al controlului ierarhic. Pe de alta parte, sintagma nesocoteste modalitatea de structurare ierarhica a parchetelor, cuprinsa in texte ale Codului de procedura penala. AMR a reafirmat ca obstructionarea aplicarii unor dispozitii legale referitoare la aceasta Sectie nu poate fi rezolvata printr-o asemenea modalitate si a reamintit ca scoaterea in evidenta ani la rand, cu obstinatie, dinauntrul si dinafara sistemului de justitie, a unei anume structuri de parchet, in detrimentul celorlalte structuri si unitati de parchet, a constituit o abordare lipsita de obiectivitate si de temei, care a adus deservicii intregului sistem.

AMR sustine si ca reintroducerea conditiei bunei reputatii, in texul privind eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor (art. 13 pct. 12 din OUG nr. 7/2019), nu-si gaseste justificarea dupa ce aceasta conditie a fost eliminata prin votul organului legislativ, cu ocazia modificarilor aduse Legilor Justitiei. Concluzia se impune cu atat mai mult cu cat conditia este verificata la accederea in magistratura. Ulterior acestui moment, exista un sir lung de abateri disciplinare si de la Codul deontologic, prevazute de lege si regulament, pentru care magistratii sunt pasibili de sanctiuni, toate acestea tinand, de fapt, de buna reputatie. Pentru aceste motive, AMR a sustinut eliminarea conditiei bunei reputatii din textul vizand eliberarea din functie a magistratilor. Pe de alta parte, experienta ne-a aratat ca pervertirea conditiei bunei reputatii a dus la masuri vatamatoare pentru magistrati, practic, orice act sau fapt putand fi pus pe seama neindeplinirii acestei conditii.

Paradoxal este, insa, ca aceasta conditie, a carei neindeplinire ducea la eliberarea din functie (prin trimiterea expresa la textul art. 13, devenit, apoi, art. 14 din Legea nr. 303/2004), a existat inca de la data publicarii Legii nr. 303/2004, adica din iunie 2004, pana la modificarea adusa prin Legea nr. 242/2018, deci timp de 14 ani, fara ca aceia care astazi arata cat de rea este reintroducerea acestei conditii sa fi fost auziti ca solicitand public si apasat eliminarea ei. Mai mult, nici macar nu s-au obosit sa solicite eliminarea conditiei bunei reputatii cu ocazia dezbaterilor in Comisia speciala comuna, iar faptul ca aceasta conditie nu s-a mai regasit in Legea nr. 303/2004, in textul la care ne referim, incepand cu luna octombrie 2018 si pana la OUG nr. 7/2019, se datoreaza solicitarii si sustinerilor asociatiilor profesionale care au fost prezente in fata Parlamentului, adica si AMR.

OUG nr. 7/2019 contine si o dispozitie de modificare a Legii nr. 304/2004, potrivit careia colegiul de conducere nu poate adopta hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete (art. 14 pct. 3 din OUG nr. 7/2019). Desi este evidenta ca principiu, dispozitia poate duce la blocaje in activitatea instantei si la lipsirea de efecte a prevederii din Regulamentul de ordine interioara al instantelor, potrivit careia colegiul de conducere al curtii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a presedintilor, vicepresedintilor sau preşedintilor de sectii de la instantele din circumscriptia curtii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedintilor sau preşedintilor de sectii de la curtea de apel, adopta hotarari prin care stabileste modalitatea de aplicare a regulamentului. Or, necesitatea stabilirii modalitatii de aplicare este determinata tocmai de neclaritatea normei sau de lipsa reglementarii unor situatii concrete care se ivesc in practica si reclama solutii de principiu.

AMR a criticat si modalitatea netransparenta, lipsita de justete, prin care s-a ajuns la reducerea drepturilor salariale ale specialistilor IT (art. 14 pct. 8 din OUG nr. 7/2019), prin abrogarea in regim de urgenta a unor texte de lege obtinute ca urmare a solicitarii facute in Parlament, bazata pe realitatile si necesitatile instantelor.

Prin urmare, contrar afirmatiilor tendentioase si malitioase, AMR a adus, in mod clar si argumentat, critici atat modalitatii de adoptare a OUG nr. 7/2019, cat si continutului acesteia, solicitand respectarea principiului constitutional al separatiei puterilor care nu poate fi, insa, disociat de cooperarea loiala dintre acestea”.

Sursa : www.juri.ro