12 iul 2019 - Curtea Constituţionala

PNL, USR SI IOHANNIS, VICTORIE LA CCR - “Nu poate fi retinut punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor”

Lumea Juridica prezinta motivarea Deciziei 393/2019 privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate.

Sesizarea a fost formulata de un numar de 89 de deputati apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania. Pe rolul Curtii Constitutionale se afla si obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate, formulata de Presedintele Romaniei.

Extras din decizia CCR:

“Curtea constata, in acord cu sustinerile autorilor sesizarii, ca legea criticata a fost modificata in Camera decizionala prin adoptarea de amendamente care au schimbat continutul juridic al legii in materie fiscala, fara a se solicita informarea Parlamentului si fara a se previziona sursa de finantare a noii cheltuieli bugetare deduse din acordarea de facilitati la plata unor impozite si taxe. (…)Dispozitiile art.5, 6, 7 si 10 din lege au impact fiscal atat asupra bugetului de stat, cat si asupra bugetelor locale apartinand unitatilor administrativ-teritoriale. Cu toate acestea, nu a fost solicitata Guvernului o informare cu privire la implicatiile pe care initiativa legislativa aflata in procedura parlamentara o are asupra bugetului.

Or, daca fata de forma initiatorului s-a retinut in expunerea de motive ca 'chiar daca aparent, facilitatile fiscal ar duce la diminuarea potentialelor venituri bugetare, in realitate, la data prezentei propuneri, e vorba de comparatia cu inexistenta oricaror venituri bugetare', aceasta motivare nu poate subzista in privinta legii adoptate in Camera decizionala, cata vreme regimul fiscal derogatoriu a fost extins dincolo de vointa initiatorului, respectiv a Camerei de reflectie.

De altfel, si fata de forma initiatorului, Consiliul Legislativ, in avizul sau, a retinut ca 'in considerarea implicatiilor asupra bugetului de stat generate de solutia legislativa preconizata, in conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) teza a doua din Constitutie, republicata, este necesara solicitarea unei informari din partea Guvernului. Totodata, intrucat prin obiectul sau propunerea de fata este de natura a genera micsorari ale veniturilor bugetului de stat, aceasta ar trebui completata cu o norma prin care sa fie prevazute sursele de asigurare a veniturilor generate de aplicabilitatea acesteia'.

Cat priveste procesul legislativ in Camera decizionala, Curtea observa avizul negativ al Comisiei pentru politica economica, reforma şi privatizare, motivat tocmai prin faptul ca initiativa legislativa nu se justifica intrucat nu respecta prevederile art. 138 alin.(5) din Constitutie, care prevede ca ,'Nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare'. Proiectul a primit aviz negativ in Camera decizionala si de la Comisia industrii si servicii. (…)In aplicarea normelor constitutionale de referinta, Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa impune, prin art.31 alin.(3), ca forma finala a instrumentelor de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative sa faca referiri la avizul Consiliului Legislativ si, dupa caz, al altor autoritati avizatoare, precum Consiliul Economic si Social. Desigur ca, asa cum se arata si in punctul de vedere transmis de Senat, nu este obligatorie obtinerea unui astfel de aviz, iar procedura legislativa nu poate fi obstructionata de pasivitatea autoritatilor avizatoare. Insa, in cauza, avizul nu a fost solicitat. Or, nu poate fi retinut punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, in sensul ca, dat fiind obiectul de reglementare al legii criticate, avizul nu ar fi necesar. Este evident ca, reglementand 'modificarea si completarea sistemului de facilitati fiscale, cu scopul explicit de a crea un cadru legal stimulativ pentru dezvoltarea unor activitati economice pe anumite terenuri, cu specific aparte', legea antameaza deopotriva politicile economice, politicile financiare şi fiscale, precum si protectia consumatorului şi concurenta loiala, adica domenii de specialitate expres prevazute de lege in competenta Consiliului Economic si Social, potrivit dispozitiilor legale citate.

Ca urmare, avand in vedere dispozitiile constitutionale si legale citate, absenta solicitarii avizului Consiliului Economic si Social este de natura sa sustina neconstitutionalitatea extrinseca a legii, in raport cu prevederile art.1 alin.(3) si (5), coroborate cu cele ale art.141 din Constitutie. Curtea a mai subliniat in jurisprudenta sa ca principiul legalitatii, prevazut de dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, interpretat in coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art.1 alin.(3) din Constitutie, impune ca atat exigentele de ordin procedural, inclusiv obtinerea avizelor, cat si cele de ordin substantial sa fie respectate in cadrul legiferarii.

Astfel fiind, in acord cu criticile formulate, Curtea constata ca legea, in integralitatea sa, este neconstitutionala, pentru motivele de neconstitutionalitate extrinseca invocate”.

Decizia CCR

Sursa : www.juri.ro