18 oct 2018 - Curtea Constituţionala

Opinie separata in CCR pe Legea 303/2004. Pivniceru: Rolul constitutional al Comisiilor speciale, nesocotit

Contrar deciziei CCR de respingere a sesizării lui Klaus Iohannis pe Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, judecătorul Mona Pivniceru susţine, într-o opinie separată, că actul normativ e neconstituţional pentru că "rolul constituţional al Comisiilor parlamentare speciale a fost nesocotit".

"In dezacord cu solutia adoptata - cu majoritate de voturi - prin Decizia nr.583 din 25 septembrie 2018, consideram ca obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor trebuia admisa si constatat caracterul intemeiat al criticii de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea procedurii de adoptare a legii, prin nesocotirea rolului constitutional al comisiilor speciale comune", se arata in opinia separata a judecatorului CCR Mona Pivniceru, publicata pe site-ul institutiei.

In motivarea CCR care a decis, cu majoritate de voturi ca modificarea Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor este constitutionala, constatand ca Parlamentul nu a modificat actul normativ prin "proceduri viciate".

In acest context, Pivniceru isi argumenteaza opinia sepaata amintind de o alta decizie a Curtii, din 13 decembrie 2017, potrivit careia o comisie parlamentara speciala "impune o procedura speciala, distincta de cea generala, competenta sa facand inutila parcurgerea procedurii generale de avizare sau adoptare a unui raport".

Prin urmare, din moment ce comisia speciala intocmeste un raport asupra unui proiect de lege, "este inutil ca o comisie permanenta sa intocmeasca un al doilea raport deoarece s-ar ajunge la crearea unei proceduri care ar dubla obligatia initiala de intocmire a raportului", se arata in textul opiniei separate.

In concluzie, "in aceasta situatie, Birourile permanente ale fiecarei Camere trebuie sa aplice procedura speciala, raportul asupra initiativei legislative trebuind, in mod firesc, sa fie solicitat comisiei speciale comune", conform sursa citata.

In legatura cu argumentul potriviti caruia sesizarea presedintelui Klaus Iohannis nu face obiectul institutiei, Mona Pivniceru sustine ca exigentele stabilite prin deciziile Curtii Constitutionale referitoare la comisiile speciale sunt "un parametru de constitutionalitate extrinseca a legii, si nu o chestiune de aplicare a regulamentelor parlamentare, a carei solutionare, indiferent de modalitatea in care regulamentul a fost aplicat, nu intra in atributiile Curtii Constitutionale".

"Cu privire la acest aspect, se constata ca rolul primar al comisiei speciale comune rezulta din textul Constitutiei, respectiv realizarea unei proceduri de legiferare speciale, astfel incat incalcarea unei exigente constitutionale este prin ea insasi o incalcare a Constitutiei", arata Pivniceru in textul opiniei separate.

Judecatorul CCR mai argumenteaza ca institutia a statuat ca textul constitutional nu prevede doar ideea de constituire a comisiei speciale comune, dar si consecintele care rezulta din actul constituirii.

"Cu alte cuvinte, regimul juridic primar al comisiei speciale comune este prevazut chiar de catre Constitutie, si nu de regulamentele sau practica parlamentara si trebuie respectat in consecinta", potrivit sursei mentionate.

Mona Pivniceru a apreciat ca "aceasta situatie este cu atat mai paradoxala cu cat aceasta comisie speciala comuna a elaborat continutul propunerii legislative si in doua randuri a reexaminat-o, in temeiul art.147 alin.(2) din Constitutie, pentru a o pune de acord cu deciziile Curtii Constitutionale; in schimb, atunci cand ar fi trebuit sa analizeze pe aceleasi coordonare cerere de reexaminare a Presedintelui Romaniei, s-a realizat o brusca desesizare a acesteia si aplicarea procedurii comune de legiferare, aplicata in ipoteza cererilor de reexaminare formulate in temeiul art.77 alin.(2) din Constitutie".

Prin urmare, in opinia separata, judecatorul CCR arata ca "Parlamentul nu a respectat art.64 alin.(4) din Constitutie, incalcand rolul constitutional al comisiilor speciale comune, dezinvestindu-le de la solutionarea cererii de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei. Mai, mult, intrucat aceasta obligatie deriva dintr-o decizie a Curtii Constitutionale, rezulta ca au fost incalcate si prevederile art.147 alin.(4) din Constitutie".

Astfel, Mona Pivniceru conchide ca obiectia de neconstitutionalitate formulata de Klaus Iohannis referitoare la proiectul care modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este intemeiata, iar Curtea "ar fi trebuita admita obiectia de neconstitutionalitate, cu consecinta reluarii procedurii parlamentare de examinare a cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei in temeiul art.77 alin.(2) din Constitutie".

Parlamentul, convocat in sesiune extraordinara in perioada 2-19 iulie, a votat respingerea cererii de reexaminare formulata de presedintele Klaus Iohannis in legatura cu modificarile aduse Legii 303/2004. Initiativa legislativa care modifica acest act normativ s-a intors de mai multe ori in Legislativ, dupa ce CCR a decis in mai multe randuri ca unele prevederi sunt neconstitutionale.

Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstitutionalitatea modificarii Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Seful statului a semnat, pe 19 octombrie, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Guvernul a adoptat, pe 22 octombrie, o ordonanta de urgenta prin care au fost modificate cele trei legi ale justitiei. Dupa doua zile, OUG a fost publicata in Monitorul Oficial, astfel actul normativ intrand in vigoare. In prezent ordonanta este in procedura parlamentara de aprobare.

Sursa : www.mediafax.ro