08 feb 2019 - Curtea Constituţionala

Incepe o noua batalie: controlul asupra CCR

Dincolo de zgomotul de fond specific unui an cu doua seturi de alegeri, 2019 este important pentru jocurile de putere din Romania sub alt aspect, mai putin vizibil, insa vital pentru controlul mecanismului de legiferare. Este vorba despre batalia pentru controlul Curtii Constitutionale a Romaniei.

Potrivit art. 142, alin. 2 si 3 din Constitutie, fiecare judecator CCR are mandat de 9 ani. Trei dintre cei noua judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei.

Mutarea lui Iohannis si pierderea majoritatii parlamentare

Doua schimbari urmeaza a se produce in componenta CCR in 2019: judecatorilor Petre Lazaroiu si Mircea Stefan Minea le expira mandatele. Lazaroiu a fost numit in 2008 de catre fostul presedinte Traian Basescu, iar Minea in 2010, de catre Camera Deputatilor, la propunerea PDL. Pe cale de consecinta, inlocuitorul lui Petre Lazaroiu va fi acum numit de Klaus Iohannis, iar cel al lui Minea – de Camera Deputatilor.

Problema este ca in prezent coalitia PSD-ALDE a pierdut majoritatea in Camera Deputatilor. In precedenta sesiune parlamentara, PSD si ALDE aveau 166 de deputati, cu unul mai mult decat majoritatea de jumatate + 1. Totusi, in urma plecarilor din PSD catre Pro Romania, Partidul Social Democrat a ramas cu 142 de alesi. Astfel, formatiunea lui Liviu Dragnea nu va mai putea propune la fel de lejer un judecator pentru instanta de contencios constitutional, fiind necesare compromisuri nu atat cu UDMR si minoritatile, cat mai ales cu opozitia PNL-USR-PMP-Pro Romania. Pe scurt: la felul in care arata cifrele din acest moment, sta sub semnul intrebarii controlul PSD-ALDE asupra locului pe care-l va lasa liber judecatorul Stefan Minea.

Echilibrul fragil de putere de la CCR

De cealalta parte, Klaus Iohannis se bazeaza acum pe un singur judecator constitutional: Livia Stanciu. Nu de alta, dar celalalt judecator provenit din tabara anti-PSD, Daniel Morar, s-a dovedit inconstant in ceea ce priveste sensul propriilor voturi (pro sau contra legilor elaborate de coalitia PSD-ALDE). Odata cu pensionarea lui Petre Lazaroiu, presedintele Romaniei va avea inca un om de incredere la CCR. Asta cu atat mai mult cu cat pentru fotoliul lui Lazaroiu sunt deja vehiculati oameni grei din tabara Iohannis: fosta sefa DNA Laura Kovesi, presedinta ICCJ Cristina Tarcea si Procurorul General Augustin Lazar.

Odata cu instalarea propriului judecator la Curtea Constitutionala, presedintele Iohannis se va baza pe 2 sau chiar 3 voturi in favoarea sa: Livia Stanciu, inlocuitorul lui Stefan Minea si Daniel Morar (acesta din urma cu un semn de intrebare). De altfel, amintim ca a existat cel putin o decizie pronuntata de CCR cu 6 voturi pentru si 3 impotriva – ne referim la cea din mai 2018, privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Presedintie, dupa ce Klaus Iohannis a decis sa nu o revoce pe Laura Kovesi de la sefia DNA, asa cum ii ceruse ministrul Justitiei Tudorel Toader.

Insa in cazul in care PSD si ALDE nu vor reusi sa isi impuna omul la CCR, vor putea controla numai 4 dintre cei 9 judecatori (fara a se putea baza pe Morar). Si astfel, coalitia parlamentara se va afla in fata unui risc imens: acela de a-si vedea legile desfiintate de Curtea Constitutionala, fara cale de atac, in contextul in care scorul de 5 la 4 isi poate schimba oricand sensul (in favoarea coalitiei sau in favoarea presedintelui), iar Iohannis a dovedit cu asupra de masura ca este presedintele postdecembrist cel mai activ in a ataca legi la CCR. Fara cale de atac.

In concluzie, pentru ca PSD si ALDE sa preintampine riscul de a le fi distruse legile de catre Curtea Constitutionala, solutia este refacerea majoritatii din Camera Deputatilor, astfel incat sa nu fie necesare compromisuri cu opozitia. Iar timpul curge in defavoarea coalitiei, intrucat atat mandatul lui Stefan Minea, cat si cel al lui Petre Lazaroiu expira in iunie 2010 – asadar peste doar 4 luni.

Sursa : www.juri.ro