11 iul 2019 - Curtea Constituţionala

Decizie amanata la CCR pentru sesizarile pe Codurile Penale

Judecătorii CCR au amânat, pentru 29 iulie, pronunţarea pe sesizările de neconstituţionalitate referitoare la Codurile penale, formulate de preşedintele Klaus Iohannis şi partidele de Opoziţie PNL şi USR, potrivit unor surse juridice.

Curtea Constitutionala a amanat, joi, pentru a saptea oara, dezbaterea si pronuntarea pe sesizarile de neconstitutionalitate referitoare la Codurile penale.

Pe 25 aprilie, PNL si USR au depus la Curtea Constitutionala sesizari in legatura cu proiectul care a modificat Codul penal si pe cel care a schimbat Codul de procedura penala, initiative adoptate de Parlament.

Printre articolele sesizate de opozitie ca fiind neconstitutionale se numara si articolul 16 (3) litera a din Codul penal.

,,-Art. 16 alin. (3) - lit. a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte. Ori de cate ori legea penala prevede ca pentru a putea fi infractiune se impune savarsirea faptei intr-un anume scop, infractiunea trebuie sa fie savarsita cu intentie directa, care sa rezulte in mod neindoielnic, din circumstantele concrete ale cauzei-. Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa constata , prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie, a statuat ca "orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu trebuie sa afecteze insa previzibilitatea legii."Or, dispozitia cuprinzand conditia ca intentia directa ,,sa rezulte in mod neindoielnic, din circumstantele concrete ale cauzei" este neclara, inclusiv prin raportare la obiectul dispozitiei modificate, in sensul ca cerinta impusa de legiuitor si-ar gasi rostul mai degraba in cadrul dispozitiilor referitoare la probatiune. Astfel, dispozitia de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) incalca principiul securitatii juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constitutie", potrivit textului sesizarii.

PNL si USR transmit, de asemenea, ca eliminarea modificprii articolului 35 (1) din Codul penal incalca prevederile Constitutiei. Si articolele privind termenele de prescriptie sunt amintite de Opozitie.

,,Diminuarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiuni cu pericol social ridicat, concomitent cu reducerea termenelor speciale de prescriptie a raspunderii penale pune la indoiala aptitudinea sanctiunilor penale de a-si atinge scopul preventiv. Prin urmare, consideram ca art. 154 alin. (1) lit. b) si c) si art. 155 alin. (3) incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind statul de drept, care ,,impun legiuitorului obligatia de a lua masuri in vederea apararii ordinii si sigurantei publice, prin adoptarea instrumentelor legale necesare in scopul reducerii fenomenului infractional (...) cu excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestui fenomen." (Decizia nr. 44/2016) De asemenea, se ignora cu desavarsire dreptul victimelor de a avea ele insele parte de o procedura echitabila, incalcandu-se, astfel, art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia ,,Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti", precum si principiul aflarii adevarului, ,,adica dreptul la un proces echitabil al partii interesate in luarea in considerare a tuturor probelor administrate care contribuie la aflarea adevarului, si principiul dreptatii, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie ca o valoare suprema a statului de drept" (Decizia nr. 54/2009)", transmit reprezentantii PNL si USR.

Despre Legea de modificare a Codului de procedura penala, Opozitia precizeaza ca se incalca principiul bicameralismului.

Camera Deputatilor a adoptat, pe 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal si a celui de procedura penala. Procedura parlamentara a fost reluata dupa ce lui Tudorel Toader i s-a reprosat ca nu initiaza OUG pentru aceste modificari. Ulterior Toader a demisionat din functia de ministru al Justitiei, in loc fiind numita Ana Birchall.

Ce argumente aduce Klaus Iohannis in sesizarea facuta la CCR pe codurile penale

Presedintele Klaus Iohannis sustine in sesizarea facuta la CCR ca prin modificarea Codului de procedura penala ca a fost din nou incalcata Legea fundamentala prin modificarile aduse de catre Parlament, precum si principiul bicameralismului.

,,Insa, in procedura reexaminarii legii - deschisa potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie - Parlamentul a adoptat legea criticata cu incalcarea art. 147 alin. (2) din Constitutie. Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie", precizeaza Iohannis in sesizare.

,,Totodata, in procedura de punere in acord a legii, legiuitorul a incalcat si principiul bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) si art. 75 din Constitutie, precum si depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 633/2018", completeaza presedintele Romaniei.

Seful statului argumenteaza ca Parlamentul a eliminat articole din Codul de procedura penala, insa fara a introduce normele la care facuse referire CCR, in decizia de neconstitutionalitate.

Astfel, presedintele considera ca Parlamentul avea deschisa calea reexaminarii doar in ceea ce priveste introducerea unor astfel de norme, care sa acopere situatiile nereglementate si identificate ca fiind necesare de Curtea Constitutionala si, in consecinta nu putea elimina cu totul interventia asupra acestui text.

Iohannis mai spune ca Parlamentul a eliminat complet si articolul 220 din Codul de procedura penala, contrar unei decizii anterioare a CCR, in care a constatat ca solutia legislativa care permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu) in aceeasi cauza, in lipsa unor temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.

Parlamentul si-a depasit limitele fixate de Curtea Constitutionala si in modificarea Codului penal

Iohannis a transmis la CCR si o sesizare cu privire la neconstitutionalitate Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

,,Parlamentul a adoptat legea criticata cu depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018. Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie", arata presedintele Romaniei, in sesizarea formulata cu privire la modificarile din Codul penal.

Presedintele vorbeste si despre modificarile aduse articolului 297 din Codul penal referitor la infractiunea de abuz in serviciu.

,,Fata de cele de mai sus, avand in vedere - pe de o parte raportul de complementaritate fixat de Curtea Constitutionala intre art. 132 din Legea nr. 78/2000 si art. 297 din Codul penal referitor la infractiunea de abuz in serviciu (pct. 213 din Decizia nr. 650/2018), iar - pe de alta parte necesitatea asigurarii unei protectii sporite a valorilor sociale si necesitatea existentei unor parghii legale de natura a descuraja incalcarea unor asemenea valori [ansamblul considerentelor de la par. 621-626 ale Deciziei nr. 650/2018 enumerate la pct. I.3.lit. a) din prezenta sesizare], solutia abrogarii art. 132 din Legea nr. 78/2000 contravine art. 147 alin. (2) prin raportare la alin. (1) si (4) ale aceluiasi articol din Constitutie", arata textul sesizarii.

De asemenea, seful statului mentioneaza ca abrogarea unui articol din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a eliminat din actul normativ orice prevedere care are legatura si efect asupra articolului 297 din Codul penal. Iohannis spune ca o astfel de abrogare este nejustificata.

,,In plus, daca din ratiuni de corelare legislativa, in masura in care se aducea vreo modificare art. 297 din Codul penal, aflat in legatura directa cu o norma de incriminare dintr-o alta lege cu dispozitii penale - art. 132 din Legea nr. 78/2000 - s-ar fi putut gasi vreo justificare pentru solutia abrogarii art. 132 din Legea nr. 78/2000, in conditiile eliminarii oricarei interventii asupra art. 297 Cod penal, solutia abrogarii nu numai ca nu isi mai gaseste vreo justificare, insa lipseste statul de o parghie legala importanta care sa descurajeze incalcarea indatoririlor de serviciu atunci cand functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, ceea ce, prin amploarea sa, poate reprezenta chiar o amenintare la adresa statului de drept", arata presedintele.

Sursa : www.mediafax.ro