26 apr 2019 - Curtea Constituţionala

CCR va dezbate, pe 5 iunie, sesizarea privind repatrierea aurului/ Un alt subiect controversat pe masa Curtii Constitutionale: legea care instituie paradisurile fiscale

Curtea Constituţională va discuta, pe 5 iunie, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.

In obiectia de neconstitutionalitate la Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, PNL si USR sustin ca proiectul a fost adoptat fara consultarea prealabila a Bancii Centrale Europene, incalcand astfel obligatiile asumate de Romania prin Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) si alte norme europene obligatorii.

,,Obligatia consultarii Bancii Centrale Europene in legatura cu orice amendament care urmeaza a fi adus Statutului bancii centrale nationale a fost stabilita prin art. 127 alin. (4) al TFUE care prevede ca BCE trebuie consultata cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care tin de competentele sale, precum si de autoritatile nationale, cu privire la orice proiect de reglementare in domeniile care sunt de competenta sa, dar in limitele si in conditiile stabilite de Consiliu, in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 129 alineatul (4). In domeniile care tin de competentele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor institutii, organe, oficii sau agentii ale Uniunii sau autoritatilor nationale", arata partidele de Opozitie in textul sesizarii.

De asemenea, liberalii si reprezentantii partidului condus de Dan Barna mai motiveaza ca este eliminata pentru BNR posibilitatea de a decide si mentine rezervele internationale prin stabilirea depozitelor de aur peste hotare, ceea ce afecteaz direct competenta BCE.

,,Intrucat prin Legea supusa controlului de constitutionalitate se elimina posibilitatea pentru BNR de a stabili si mentine rezerve internationale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur in strainatate, aceasta propunere legislativa reprezinta un proiect de reglementare care priveste banca centrala nationala (BNR), care ii afecteaza in mod direct competenta ca banca centrala nationala si, pe cale de consecinta, afecteaza si o misiune fundamentala care se indeplineste prin intermediul SEBC. In consecinta, Parlamentul avea obligatia sa solicite opinia Bancii Centrale Europene in procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulata", potrivit sursei citate.

,,Cu privire la obligativitatea consultarii Bancii Centrale Europene in legatura cu orice amendament care urmeaza a fi adus Statutului bancii centrale nationale, art. 127 alin. (4) al TFUE prevede ca BCE este consultata cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care tin de competentele sale, precum si de autoritatile nationale, cu privire la orice proiect de reglementare in domeniile care sunt de competenta sa, dar in limitele si in conditiile stabilite de Consiliu, in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 129 alineatul (4). In domeniile care tin de competentele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor institutii, organe, oficii sau agentii ale Uniunii sau autoritatilor nationale. Conform art. 282 alin. (5) al TFUE, in domeniile in care are atributii, Banca Centrala Europeana este consultata asupra oricarui proiect de act al Uniunii, precum si asupra oricarui proiect de reglementare la nivel national si poate emite avize", se mai arata in textul sesizarii.

In ceea ce priveste regimul juridic al administrarii rezevelor de aur, analiza avizelor emise de Banca Centrala Europeana denota faptul ca autoritatile nationale au solicitat opinia BCE, conform obligatiei statuate in Tratat, mai sustin partidele de Opozitie.

,,Apreciem ca normele europene invocate se constituie intr-un indicator in privinta evaluarii constitutionalitatii legii adoptate de Parlament si supuse controlului de constitutionalitate, intrucat, prin continutul acestora, se stabileste o obligatie clara, precisa si neechivoca de consulare a unei institutii europene, in speta BCE. Cu alte cuvinte, prin modul in care sunt reglementate, prin modul in care au fost transpuse in ordinea juridica interna si prin forta juridica recunoscuta chiar prin Constitutia Romaniei, normele europene avute in vedere determina obligatii legale exprese si directe in sarcina autoritatilor statului roman, acestea din urma nedispunand de o marja proprie de apreciere in respectarea sau nerespectarea respectivelor obligatii", conchide sursa citata.

Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, in calitate de for decizional, proiectul legislativ initiat de Liviu Dragnea si Serban Nicolae care prevede ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa repatrieze 91,5% din aurul depozitat de Romania in strainatate.

Paradisurile fiscale

Tot pe 5 iunie, Curtea Constitutionala va discuta sesizarea PNL pe initiativa lui Serban Nicolae care instituie scutiri de taxe pentru activitati economice autorizate, inclusiv jocurile de noroc, desfasurate pe terenuri, precum insule, grinduri, sau alte suprafete de uscat.

Anuntul sesizarii la CCR a legii adoptate de Parlament a fost facut de presedintele PNL Ludovic Orban, intr-o conferinta de presa sustinuta joi la Botosani.

,,Vom ataca la CCR tot in cursul zilei de azi (joi - n.r.), o lege scandaloasa, initiata si sprijinita de PSD-ALDE, evident si de UDMR si altii care, ce vrea sa faca? Sa instituie un paradis fiscal, Lacul Belina. Domnul Serban Nicolae se intoarce la locul comiterii faptei. Iata ca acum vin si incearca sa transforme in paradis fiscal toata zona Lacului Belina. Atata lipsa de decenta rar mi-a fost dat sa vad. Adica baietii acestia vor sa faca pacanele acolo. E tot o forma de amnistie fiscala pentru niste investitori care, evident, unde vor sa investeasca? La Lacul Belina", a afirmat Ludovic Orban.

La jumatatea lunii aprilie, Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a aprobat initiativa lui Serban Nicolae care instituie scutiri de taxe pentru activitati economice autorizate, inclusiv jocurile de noroc, desfasurate pe terenuri, precum insule, grinduri, sau alte suprafete de uscat.

Regimul fiscal derogatoriu si de regim juridic special va fi aplicabil anumitor terenuri cum ar fi insulele, grindurilor si altor suprafete de uscat, precum si cladirilor construite pe acestea in care se desfasoara activitati economice, potrivit actului normativ.

Sursa : www.mediafax.ro