24 sep 2018 - Curtea Constituţionala

CCR va dezbate, marti, sesizarea lui Klaus Iohannis privind modificarea Legii Curtii de Conturi

Judecătorii CCR vor discuta, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Şeful statului a apreciat că legea este neconstituţională în ansamblul ei.

"Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.94/1992 organizarea si functionarea Curtii de Conturi, obiectie formulata Presedintele Romaniei", se arata pe ordinea de zi a sedintei de marti a Curtii Constitutionale, publicata pe site-ul institutiei.

Pe 30 iulie, seful statului a formulat o sesizare la CCR asupra modificarilor facute si adoptate de Parlament asupra Legii Curtii de Conturi, potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale. Potrivit sesizarii de neconstitutionalitate, legea a fost adoptata cu depasirea termenului constitutional de 60 de zile stabilit pentru prima Camera sesizata.

In opinia noastra, principiul bicameralismului a fost incalcat si prin raportare la o alta perspectiva. Astfel, principiul bicameralismului a fost incalcat prin adoptarea legii de catre Camera decizionala intr-o forma substantial diferita fata de forma Camerei de reflectie, cu ignorarea criteriilor esentiale consacrate prin jurisprudenta constitutionala (...) Senatul - in calitate de Camera decizionala - a adoptat un numar de 77 de amendamente, de natura sa transforme in mod radical, prin aportul lor cantitativ si calitativ, filosofia ce a stat la baza initierii demersului legislativ si a exclus, astfel, prima Camera - cea de reflectie - de la procesul de legiferare", se arata in sesizarea facuta de presedintele Iohannis la CCR, informeaza Administratia Prezidentiala intr-un comunicat de presa remis MEDIAFAX.

Seful statului a apreciat ca fiind neconstitutionala si introducerea in Legea Curtii de Conturi a unui nou alineat care prevede ca institutia va desfasura ,,activitati de indrumare si consiliere metodologica menite sa asigure respectarea legii si a procedurilor privind formarea, administrarea si utilizarea fondurilor publice".

,,In raport cu modificarile realizate prin art. I pct. 35 din legea supusa controlului de constitutionalitate, care vizeaza noul alin. (11) al art. 21, obligatia de verificare ex-ante stabilita in sarcina Curtii de Conturi este una reglementata in mod incomplet, fara stabilirea unor limite de exercitare. Mai mult, in privinta noii atributii a Curtii de Conturi nu se mentioneaza nici daca aceasta se exercita din oficiu sau la cerere. O astfel de reglementare incompleta conduce si la dificultatea de a delimita atributiile de cele ale Ministerului Finantelor Publice care, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 ,,este autoritatea de coordonare si reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitatile publice", scrie in sesizarea trimisa de seful statului.

In text este criticata si introducerea obligatiei pentru unitatile de parchet din cadrul Ministerului Public sa comunice Curtii de Conturi ,,stadiul de solutionare al cauzelor penale care vizeaza entitatile auditate".

,,Dispozitiile imperative introduse de textul criticat instituie o obligatie in sarcina Ministerului Public de a transmite o serie de informatii Curtii de Conturi aflata in exercitarea atributiilor sale. Aceasta noua dispozitie reprezinta o incalcare a principiului potrivit caruia urmarirea penala este nepublica, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedura penala, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie. O atare obligatie instituita in sarcina Ministerului Public de a transmite informatii despre stadiul de solutionare a unei cauze penale unei autoritati administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atat principiului separatiei puterilor in stat prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie, cat si rolului Ministerului Public prevazut de art. 131 din Constitutie, asa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudentiala", conform sursei citate.

Cu privire la faptul ca potrivit modificarilor aduse, reprezentantii entitatilor auditate, care au actionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atributii de reglementare si avizare, nu raspund pentru consecintele masurilor administrative luate in urma recomandarilor cuprinse in rapoartele intocmite de Autoritatea de Audit, sesizarea de neconstitutionalitate spune: ,,Sintagmele ,,nu raspund"/,,nu sunt raspunzatori" sunt neclare, norma neprecizand care este tipul de raspundere inlaturata, ajungandu-se la interpretarea conform careia un punct de vedere emis de o entitate cu atributii de reglementare sau avizare ar putea inlatura chiar o raspundere penala a unui reprezentat al entitatii auditate, in conditiile in care este posibil ca entitatea care a emis punctul de vedere sa fie chiar entitatea auditata".

,,In egala masura, exonerarea de raspundere a reprezentantilor entitatilor publice auditate pentru consecintele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constitutional al acestei autoritati, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia ,,Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate", se mai arata in sesizarea trimisa CCR.

In ceea ce priveste ,,suspendarea obligatiei conducerii acestei entitati de a implementa masurile recomandate pentru recuperarea prejudiciului pana la data pronuntarii unei hotarari definitive si irevocabile de catre instanta de judecata competenta", seful statului a apreciat ca noua solutie va avea ca efect ,,o ingreunare a recuperarii prejudiciilor si perpetuarea unor situatii generatoare de prejudicii institutiei".

Iohannis critica si prevederea potrivit careia ,,in situatiile in care, in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care exista indicii temeinice ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, consilierul de conturi raportor propune plenului, odata cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizarii organelor de urmarire penala. Sesizarea organelor in drept se efectueaza de Presedintele Curtii de Conturi".

,,In ceea ce priveste acest aspect, prin raportare la misiunea Curtii de Conturi si la activitatea de audit realizata de aceasta autoritate, noua abordare este de natura sa slabeasca in mod considerabil controlul asupra utilizarii fondurilor publice si ingreuneaza recuperarea prejudiciilor constatate. Instituirea unui filtru suplimentar al plenului Curtii de Conturi poate conduce la situatia in care, fara stabilirea unor alte criterii suplimentare, plenul Curtii de Conturi ar putea vota impotriva sesizarii organelor de urmarire penala, chiar daca s-au constatat fapte pentru care exista indicii temeinice ca ar fi fost savarsite cu incalcarea legii penale. Mai mult, plenul Curtii de Conturi nu este un organ judiciar, neavand competenta de a aprecia daca unele date, circumstante sau imprejurari constituie indicii temeinice ca a fost savarsita o infractiune sau nu", potrivit textului obiectiei de neconstitutionalitae.

Klaus Iohannis mai reclama si eliminarea din lege a suspendarii de drept a membrilor Curtii de Conturi si a auditorilor publici externi din functiile detinute ,,de la data trimiterii in judecata penala".

,,Modificarea realizata de catre legiuitor este de natura a crea un privilegiu pentru membrii Curtii de Conturi in raport cu celelalte categorii socio-profesionale, in conditiile realizarii unei egalizari sub aspectul drepturilor (independenta, inamovibilitate, introducerea pensiei de serviciu, a dreptului de actualizare a acesteia ,,ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui consilier de conturi in activitate (...)", spor de sedinta etc.). (...) Prin eliminarea obligativitatii suspendarii din functie a membrilor Curtii de Conturi si a auditorilor publici externi la momentul trimiterii acestora in judecata se instituie un tratament privilegiat pentru aceasta categorie profesionala, fara nici o justificare rationala, obiectiva si rezonabila", potrivit sursei citate.

Sursa : www.mediafax.ro