16 mai 2019 - Curtea Constituţionala

CCR, DECIZIE PE LEGEA PRIVIND SOCIETATILE DE LEASING - “Obligatia initiatorilor de a solicita avizul Consiliului Economic si Social”

Lumea Juridica prezinta motivarea Deciziei 141/2019 a Curtii Constitutionale privind obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, precum si pentru completarea art.120 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, obiectie formulata de un numar de 84 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal si Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania.

Autorii sesizarii au solicitat constatarea neconstitutionalitatii prevederilor legale criticate pentru ca a fost adoptata cu incalcarea normelor de tehnica legislativa, a principiului securitatii raporturilor juridice, a principiului egalitatii in fata legii si a dreptului de proprietate. Se mai critica faptul ca in procesul de adoptare a acestei legi, lipseste avizul Consiliului Economic si Social. In acest sens, autorii sesizarii au formulat atat critici extrinseci, cat si critici intrinseci de neconstitutionalitate. In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, precum si pentru completarea art.120 din Ordonanta de urgenta a Guver-nului nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului este neconstitutionala, in ansamblul sau. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.Extras din decizia CCR:

“In analiza obiectiei de neconstitutionalitate, Curtea observa ca in expunerea de motive a acestei legi se arata ca aceasta isi propune sa rezolve diferite situatii in care consumatorul, parte in contractele de adeziune, apare intr-o pozitie dezavantajata fata de anumiti actori economici. Astfel, conduita abuziva a unora dintre partile contractante foarte des utilizate in practica releva necesitatea limitarii regimului preferential de care acestea au beneficiat, si anume caracterul de titlu executoriu, si necesitatea supunerii acestora procedurilor de verificare prealabile in cazul actelor juridice similare. Desi, potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, instantele judecatoresti au obligatia verificarii din oficiu a caracterului abuziv al unor clauze contractuale, acest lucru nu se intampla in practica, ele efectuand doar o verificare formala a titlului executoriu, nu si a conditiilor de valabilitate a titlului. Or, verificarea acestor situatii doar in faza contestatiei la executare care presupune plata unei taxe judiciare de timbru de catre debitor si formularea sa doar intr-un anumit termen [in conditiile in care formularea sa nu suspenda procedura executarii silite], face excesiv de dificila asigurarea drepturilor conferite consumatorilor in temeiul dreptului Uniunii Europene.

Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorii acesteia arata ca nu exista nicio motivare si fundamentare reala a solutiilor care au fost adoptate si ca, in lipsa unui studiu de impact, a fost ignorat faptul ca legiuitorul a instituit deja masuri legislative suficiente pentru protectia consumatorului.

Desi calificata de autorii obiectiei de neconstitutionalitate drept critica de natura extrinseca, in jurisprudenta Curtii, lipsa studiilor de impact a fost considerata o critica de neconstitutionalitate intrinseca, in sensul ca reperul de constitutionalitate nu il constituie numai lipsa studiilor de impact, ci aceasta se coroboreaza cu natura si importanta solutiilor legislative reglementate in corpul legii. in aceste conditii, Curtea va analiza urmatoarea critica extrinseca de neconstitutionalitate:

Astfel, cu privire la sustinerile privind inexistenta avizului C.E.S., Curtea retine ca acestea sunt intemeiate, deoarece, din consultarea fisei legislative a legii criticate, rezulta ca acesta nu a fost solicitat, aspect certificat si de Adresa secretarului general al Senatului inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.1283 din 22 februarie 2019. (…)Astfel, potrivit art.1 alin.(5) din Legea fundamentala in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Or, dispozitiile art.2 alin.(2) lit.e) din Legea nr.248/2013 – legea organica de infiintare, organizare si functionare a Consiliului Economic si Social – prevad obligatia initiatorilor de proiecte sau propuneri legislative de a solicita avizul C.E.S. in cazul in care reglementarile preconizate vizeaza domeniile de specialitate ale acestuia reprezentate de protectia consumatorului. In acest sens, Curtea constata ca legea criticata se refera in mod special la protectia consumatorilor, domeniu in care trebuia solicitat avizul C.E.S. in aceste conditii, Curtea constata ca au fost nesocotite prevederile art.1 alin.(5) coroborate cu cele ale art.141 din Constitutie”. Decizia CCR

Sursa : www.juri.ro