09 feb 2021 - Curtea Constituţionala

CCR a respins sesizarea Avocatului Poporului referitoare la înfiinţarea completurilor specializate la nivelul ICCJ

În şedinţa din 9 februarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară[1].

Curtea Constituţională a constatat, în esenţă, că legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate.

Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate [a se vedea art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie], în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, precum în cauza de faţă [art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară], decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere.

Totodată, Curtea Constituţională a constatat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art. 29 alin. (1) teza întâi şi art. 31 alin. (1) lit. c), respectiv art. 52 alin. (1)], colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora.

Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României.

Dispoziţiile din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară analizate de Curtea Constituţională sunt următoarele:

Art. 19

(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.

Art. 29

(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

b) [abrogat]

c) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;

d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;

e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

f) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

Art. 31

(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

(...)

c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.”

Art. 52

(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.”

 

Prin sesizarea de neconstituţionalitate depusă de Avocatul Poporului s-a considerat că aceste dispoziţii aduc atingere art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit. l) teza a II-a şi art. 126 alin. (1) şi (4) din Constituţie, potrivit cărora „organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi”, respectiv „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege”, iar „Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică”, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului a invocat Decizia nr. 685/2018 a Curţii Constituţionale, potrivit căreia actele emise de Colegiul de conducere sunt acte administrative şi, prin urmare, nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. Astfel, actele administrative emise de Colegiul de conducere nu pot stabili/influenţa compunerea completurilor sau procedura de judecată din faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, Avocatul Poporului a mai arătat că un element esenţial al organizării şi funcţionării instanţelor şi anume, constituirea completelor, este dat în competenţa colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridică inferioară legii, devin abilitate să reglementeze aspecte a căror legiferare trebuie realizată prin norme de nivelul legii organice.

 

 

 


[1] https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-9-februarie-2021/