05 iul 2021 - Curtea Constituţionala

CCR a publicat motivarea in cazul Avocatului Poporului. De ce nu a fost constitutionala revocarea

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, luni, motivarea în cazul Avocatului Poporului, după ce, săptămâna trecută, magistraţii au decis că revocarea lui Renate Weber a fost neconstituţională. Weber se poate întoarce la lucru.

CCR a retinut ca legea care reglementeaza revocarea, ca modalitate de incetare a unui mandat, trebuie sa stabileasca cu certitudine cazurile in care intervine aceasta sanctiune, mentionand expres ipotezele obiective, determinate sau determinabile, care pot declansa procedura de revocare (de exemplu, incidenta raspunderii penale sau a raspunderii disciplinare).

De asemenea, legea trebuie sa prevada procedura in cadrul careia se analizeaza cererea de revocare si dupa a carei parcurgere organul competent poate dispune revocarea. Aceasta trebuie sa prevada titularul dreptului de a cere revocarea, organul competent sa cerceteze faptele imputate si vinovatia persoanei a carei revocare se cere sau garantiile exercitarii dreptului la apararea a acesteia (incunostintarea persoanei a carei revocare se cere, audierea sa publica inainte de revocare, posibilitatea de a propune probe in apararea sa, termenele procedurale etc.). Nu in ultimul rand, legea trebuie sa reglementeze dreptul la recurs in fata unei instante independente si impartiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta masura revocarii, in conditiile art.21 din Constitutie referitor la liberul acces la justitie.

Pentru a-si putea exercita atributia de control al legalitatii si temeiniciei masurii revocarii, instanta trebuie sa cunoasca ratiunile pentru care a fost dispusa revocarea, iar aceasta motivare trebuie sa fie intrinseca actului de revocare.

Obligatia autoritatii emitente de a motiva actul constituie o garantie contra arbitrariului si se impune cu precadere in cazul unui atare act prin care, dispunandu-se incetarea unui mandat in curs, se suprima drepturi sau situatii juridice individuale.

Sub aceste aspecte, prin Decizia nr.732 din 10 iulie 2012, retinand ca ,,este singura autoritate in masura sa aprecieze daca activitatea desfasurata de Avocatul Poporului, in calitatea sa de conducator al institutiei, s-a realizat in limitele stabilite de Constitutie si lege sau, dimpotriva, cu incalcarea acestora", Curtea Constitutionala a statuat ca Parlamentul are competenta de a dispune masurile legale, ,,printr-o evaluare obiectiva in cadrul cailor si procedurilor exclusiv parlamentare".

,,Pornind de cele statuate in precedent si reiterand considerentele Deciziei nr.80 din 16 februarie 2014, potrivit carora <situatiile in care poate interveni revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar procedura care urmeaza sa fie respectata in aceasta situatie trebuie, de asemenea, stabilita prin norme lipsite de orice echivoc, astfel incat sa fie evitat riscul unei revocari arbitrarii>, Curtea constata ca actualul cadru normativ nu stabileste cazurile exprese in care poate interveni revocarea Avocatului Poporului si nici procedura care trebuie sa fie parcursa in cazurile in care se formuleaza o asemenea solicitare. Avand in vedere ca Parlamentul are posibilitatea de a aplica sanctiunea juridica a revocarii in urma constatarii incalcarii unor norme legale, oricare ar fi acestea, Curtea constata ca actualul cadru normativ in temeiul caruia este adoptata o astfel de hotarare prezinta o deficienta grava de continut, intrucat nu reglementeaza distinct si limitativ ipotezele in care se poate declansa procedura de revocare. Posibilitatea revocarii din functie a Avocatului Poporului <ca urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor> nu respecta conditiile de claritate, previzibilitate si rezonabilitate", arata CCR in motivare.

Aceasta constatare, coroborata cu faptul ca nici legea si nici regulamentele parlamentare nu prevad procedura in baza careia se adopta hotararea de revocare, limitandu-se la a stabili titularul propunerii de revocare si forul decident, si nici garantii cu privire la dreptul la aparare al persoanei revocate, converge spre concluzia ca hotararea astfel adoptata este rezultatul unui ,,act arbitrar, lipsit de fundament constitutional, in opozitie cu dispozitiile art.1 alin.(3) din Constitutie care consacra principiul statului de drept".

De altfel, aceasta concluzie este confirmata de insasi autoritatea publica ce a dispus revocarea, care a retinut ca temei al revocarii faptul ca ,,Avocatul Poporului a indeplinit defectuos atributiile sale, fie prin actiunile realizate, fie prin omisiunea de a actiona in aria sa de competenta".

,,Or, este evident ca <indeplinirea defectuoasa> a atributiilor nu este echivalenta cu <incalcarea Constitutiei si a legilor>. Curtea constata ca, chiar in conditiile de maxima generalitate a sintagmei cuprinse in art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, care prin ea insaci apare ca fiind viciata pentru neconstitutionalitate, Parlamentul i-a conferit acesteia un inteles si mai amplu, extinzand sfera cazurilor de revocare dincolo de incalcarea legii, la aplicarea sa defectuoasa", mai arata CCR.

Fundamentand hotararea de revocare pe o interpretare a normei legale care excedeaza continutului sau, ,,Parlamentul a actionat cu incalcarea dispozitiilor art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 si, implicit, a prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii si al suprematiei Legii fundamentale. Curtea retine ca Parlamentul nu poate avea un drept discretionar cu privire la aplicarea sanctiunii revocarii, el insusi trebuind sa respecte exigentele legale si constitutionale in exercitarea propriilor competente", potrivit motivarii CCR.

Asatfel, Curtea observa caracterul ,,foarte vag al motivului de revocare", care nu este precizat riguros, astfel incat sa acopere numai abaterile grave savarsite de Avocatul Poporului, faptul ca legea nu prevede dreptul la aparare al Avocatului Poporului, in cadrul unei proceduri transparente, care sa asigure o audiere publica a acestuia, si ca nu exista o procedura de contestare a hotararii de revocare in fata Curtii Constitutionale de catre insasi persoana revocata, toate aceste elemente constituind, separat si impreuna, vicii de neconstitutionalitate ale hotararii Parlamentului supuse controlului instantei constitutionale.

Sursa : www.mediafax.ro