18 mai 2022 - Curtea Constituţionala

CCR a decis ca sunt neconstitutionale parti din OUG si din Legea care extindea nejustificat interceptarile in Romania: ,,Romania nu are lege de retentie a datelor"

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis astazi cu unanimitate de voturi sa admita sesizarile USR, ale Avocatului Poporului si ale 41 de deputati AUR facute pe asa numita ,,Lege privind comunicatiile electronice", parti din legea votata de Parlament aproape in unanimitate fiind declarate neconstitutionale.

Judecator raportor al deciziei a fost magistratul Daniel Morar, fostul procuror al sef DNA.

Astfel, CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice, art.13 si art.48 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul comunicatiilor electronice pentru stabilirea unor masuri de facilitare a dezvoltarii retelelor de comunicatii electronice;

In plus, CCR a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 lit.a), b) si d) si alin.(2)-(7) in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice si art.10 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul comunicatiilor electronice pentru stabilirea unor masuri de facilitare a dezvoltarii retelelor de comunicatii electronice sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Curtea a retinut, in esenta, urmatoarele argumente in solutia de admitere:

"Luand act, pe de o parte, de Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, prin care Curtea a constatat neconstitutionalitatea, in integralitate, a Legii nr.82/2012 care stabilea obligatia furnizorilor de retele publice de comunicatii electronice si a furnizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului de a retine anumite date generate sau prelucrate ca urmare a unei comunicatii ori a unui serviciu de comunicatii (datele de trafic si de localizare a persoanelor fizice si a persoanelor juridice, precum si datele necesare pentru identificarea unui abonat sau unui utilizator inregistrat) pentru punerea acestora la dispozitia organelor de urmarire penala, instantelor de judecata si organelor de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, si, pe de alta parte, de faptul ca, pana in prezent, legiuitorul nu a reglementat o noua lege referitoare la retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, Curtea a retinut ca dispozitiile art.2 pct.27 din legea criticata, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2011, care instituie obligatia in sarcina furnizorilor de retele sau servicii de comunicatii electronice de a furniza "informatiile retinute sau stocate" organelor de urmarire penala sau organelor cu atributii in domeniul securitatii nationale, nu au caracter previzibil, iar proportionalitatea masurii nu este asigurata prin reglementarea unor garantii corespunzatoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie.

Lipsa garantiilor deschide posibilitatea unor abuzuri in activitatea de retinere si stocare a datelor, cu riscul afectarii dreptului la viata intima, familiala si privata a persoanei, a secretului corespondentei si a libertatii de exprimare, ingerinta statului in exercitarea drepturilor constitutionale mentionate nefiind formulata intr-o maniera susceptibila sa ofere incredere cetatenilor in caracterul sau strict necesar intr-o societate democratica.

Chiar daca norma prevede garantiile necesare accesului si folosirii informatiilor retinute sau stocate, prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie si predictibilitate, Curtea constata ca aceleiasi dispozitii sunt susceptibile de a crea aparenta de legalitate cu privire la activitatea de retinere si stocare a informatiilor electronice, lasand posibilitatea interpretarii acestora in sensul ca obligatia retinerii si stocarii informatiilor electronice poate fi reglementata prin acte normative infralegale, adoptate de autoritati publice administrative cu competente in materia comunicatiilor electronice.

Or, o atare concluzie este incompatibila cu drepturile fundamentale a caror protectie este consacrata constitutional, astfel ca art.2 pct.27 din legea criticata, prin care se introduce art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2011, sunt neconstitutionale prin raportare la art.1 alin.(5), art.26, art.28 si la art.30 din Constitutie.

Cu privire la dispozitiile art.13 si ale art.48 din actul normativ criticat, Curtea a retinut ca atat prin continutul lor normativ lacunar sub aspectul stabilirii unor minime cerinte obligatorii sau a unor criterii obiective pentru aprobarea amplasarii elementelor de infrastructura fizica necesare sustinerii retelelor de comunicatii electronice pe spatiile verzi situate in intravilan, cat si prin faptul ca reprezinta derogari de la regimul juridic aplicabil spatiilor verzi care instituie interdictii absolute in acest domeniu, sunt apte sa afecteze exercitarea in conditii de normalitate a dreptului la ocrotirea sanatatii si a dreptului la un mediu sanatos.

Curtea a constatat ca masura dispusa nu este necesara, adecvata si nici proportionala, amplasarea elementelor de infrastructura fizica necesare sustinerii retelelor de comunicatii electronice pe spatiile verzi situate in intravilan avand un caracter excesiv, de natura a afecta drepturile protejate constitutional de art.34 si art.35 din Legea fundamentala".

Proiectul de lege controversat al ANCOM care extinde aria interceptarilor in Romania a fost adoptat de Guvernul Florin Citu pe ultima suta de metri, respectiv cu 3 zile inainte de fi demis in Parlament, desi avea avizele CSAT, CES si Consiliului Legislativ din luna septembrie anul trecut.

Folosindu-se de pretextul transpunerii unei Directive UE, proiectul largeste nejustificat aria interceptarilor comunicatiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, la datele de continut si la continutul comunicatiilor criptate tranzitate, prin introducerea unui articol referitor la ,,schimbari legislative relevante pentru domeniul securitatii nationale".

In fapt, Bogdan Manolea, jurist specializat in legislatia internetului si director executiv al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet, explica pe site-ul Asociatiei ca este vorba de ,,mesageria" facilitata de serviciile Skype, WhatsApp, Facebook Messenger, Signal, Wire, Telegram, prevederile largind mult spectrul de actiuni de interceptari si acces pe care Codul de Procedura Penala nu le prevede.

,,Dincolo de orice discutie pe fond, a propune astfel de solutii legislative de interceptare a comunicatiilor pe usa din dos, evitand orice dezbatere publica nu este doar profund nedemocratica, dar chiar jignitoare la adresa unui popor exact intr-un moment in care ar trebui sa fie convins de acelasi stat ca ii vrea binele prin masurile propuse, nu ca de fapt sunt niste cobai, inclusiv pentru unele masuri de supraveghere ,,semnate ca primarul"", scrie Bogdan Manolea.

In ciuda lipsei de transparenta si prevederilor controversate, Camera Deputatilor a adoptat pe 7 decembrie 2021 proiectul de lege, fara niciun fel de dezbateri sau modificari, exact in forma in care a fost adoptat de Guvern si l-a inaintat Senatului, camera decizionala, care l-a adoptat in aceeasi forma pe 2 martie 2022.

Proiectul a fost votat in principal de PSD, PNL, UDMR si de minoritatile nationale.

Dupa adoptarea proiectului de catre Camera Deputatilor, in plina controversa, senatorul PNL, Alina Gorghiu a anuntat ca in Senat va propune un amendament la art. 10 indice 2, prin care solutia legislativa de interceptare a comunicatiilor sa fie eliminata din Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicatiilor), dar acest lucru nu s-a mai intamplat.

Pe 22 decembrie 2021, Asociatia pentru Tehnologie si Internet si 23 de ONG-uri au trimis o scrisoare catre grupurile parlamentare din Senat in care le este cerut senatorilor sa renunte la articolul 10 (2) din Lege care extinde interceptarile in Romania. De asemenea, ONG-urile au lansat si o petitie pe internet adresata liderilor grupurilor PSD, PNL, USR, AUR si UDMR din Senat cu denumirea ,,Fara interceptari abuzive ale comunicarilor online!"

Sursa : www.mediafax.ro