18 sep 2022 - Parchete

Bogdan Pirlog, Asociatia ,,Initiativa pentru Justitie": ,,In Legile Justitiei Procurorul General se transforma intr-un fel de patron al Ministerului Public SRL. Poate interveni in orice ancheta, poate verifica absolut orice dosar. Iar Procurorul General este o persoana numita politic"

,,In urma cu 1 an si jumatate, a existat o consultare ampla a tuturor procurorilor. Amendamentele care se adopta genereaza si mai mari probleme. Presedintele ICCJ devine un fel de Procuror General al judecatorilor, capata puteri extraordinar de mari. Pe partea de parchete, dispare din lege orice referire la politia judiciara. Dispare posibilitatea detasarii politistilor in parchete. Capacitatea de investigare a parchetelor este afectata. Ce se va lucra cu politistii in dosare va fi sub controlul Ministerului de Interne. Despre dosarele cu mize financiare importante este vorba. Practic, respectivele anchete sunt sub ochii Ministerului de Interne. Prin dubla calitate a politistilor, ei sunt controlati de sefii lor ierarhici. Daca se dorea ingreunarea cercetarii intr-un dosar, politistii tai specializati pe cercetarea criminalitatii economico - financiare pazeau pichete pentru Covid. Sunt multe mecanisme prin care - respectand legea - anchetele pot fi ingreunate. Se transforma Procurorul General intr-un fel de patron al Ministerului Public SRL. Procurorul General poate interveni in orice ancheta, poate verifica absolut orice dosar. In Legile Justitiei, sistemul ierarhic stabilit de Constitutie este facut praf. Nu mai exista o piramida, din etapa in etapa, exista doar o persoana numita politic. (...) Presupun ca aceasta va fi a 16-a cercetare disciplinara. (...) Sunt al doilea magistrat din Europa la numar de cercetari. Pentru actualul Procuror General, asociatia noastra a cerut aviz negativ la numire. Nu consideram ca actualul Procuror General are calitatile necesare pentru a exercita functia. Cand acordam unui post atributii atat de extinse, s-ar putea sa vina o persoana care n-are ce cauta acolo. Trebuie sa existe garantii pentru independenta procurorului in anchetele sale. Nu trebuie centralizata puterea in mana unei singure persoane", a declarat procurorul Bogdan Pirlog in emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Co - presedinte al Asociatiei ,,Initiativa pentru Justitie" dar si prim procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Bucuresti, Bogdan Pirlog a descris pentru Aleph News problemele pe care le au procurorii in munca lor dar a vorbit si despre potentiale ,,intelegeri" pe Legile Justitiei:

,,Noi ne prabusim literalmente sub volumul de munca, este o fictiune ca noi mai putem lucra. La noi, din 23 de functii -10 sunt ocupate, fiecare procuror are 350-400 de dosare in urmarire penala proprie. La noi, de 10 sau de 20 de ori este mai mare volumul decat la Parchetul Tribunalului Bucuresti. Suntem obligati sa desfasuram un minim de investigare in absolut orice dosar. Daca lucram un dosar important, lasam 300 de nelucrare si suntem vulnerabili in fata cercetarilor disciplinare. La noi se lucreaza statistic, dupa cantitate si nu dupa calitate. Nu investigam gainarii dar nu avem o unitate de politie dedicata. (...) Inspectia Judiciara se transforma in ce este si acum. Multe amendamente sunt ale CSM, asumate de formatiunile politice din Parlament. La CSM a fost trimisa o alta forma a legilor decat cea trimisa comisiei europene. N-am date care sa-mi spuna ca n-au existat aceste intelegeri si nu suntem intr-un scenariu. Si judecatorii si procurorii inteleg ce trebuie sistemului ca sa functioneze. Ai niste gauri in acoperis, poate vrei sa le acoperi dinauntru sau din afara, dar nu dai foc la casa. Una este sistemul ierarhic din parchete si alta este sa concentrezi toata puterea in mana unei persoane numita politic. CSM este degeaba in tot acest proces al numirii Procurorului General, n-are niciun cuvant de spus. Ce treaba are un ministru sau un Presedinte ca sa numeasca un sef de sectie dintr-un parchet, adica oamenii care fac dosare? Deci teoretic eu - politician - pot controla numirea unei persoane care va investiga un dosar in care eu sunt implicat. Noi nu suntem de acord nici cu acordarea posibilitatii ca seful sa-si aleaga integral echipa. Acum vedem o procedura in care politicul hotaraste".

Bogdan Pirlog sustine ca prevederile Legilor Justitiei aduc cel mai mare regres in sistemul de promovare efectiva iar deciziile CJUE, ca si deciziile CCR, trebuie respectate. Altfel, procurorii vor raspunde pentru exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta:

,,Conducatorii parchetelor trebuie sa aiba un cuvant de spus in desemnarea celorlalte functii de conducere, dar sa nu o faca discretionar. Este ridicol sa duci acest sistem de numire pana la ultimul parchet din tara. Trebuie sa existe un echilibru si in interiorul parchetelor, sa nu transformi totul intr-o structura sectara. Cat a existat un interes extrem de puternic din zona organismelor internationale, atunci s-au facut pasi pozitivi. In Romania a existat meritocratie artificiala, indusa din exterior. In sistemul de promovare este regresul cel mai mare. Problema este ca dispare concursul la promovarea efectiva. Un nucleu mic de oameni vor ajunge sa controleze tot ce inseamna Justitie. Se creeaza niste mecanisme care stabilesc un risc major pentru statul de drept si Justitie. (...) Incalcarea unei decizii CCR reprezinta exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta. Judecatorul poate sa cunoasca zeci de mii de decizii CJUE? Dreptul comunitar are prioritate potrivit Constitutiei Romaniei. Exista prioritatea dreptului european fata de cel national. Vom raspunde pentru incalcarea deciziilor CCR si CJUE. Textul general acopera tot, nu este nevoie de un text special. Ori le introducem pe toate si generam confuzie, ori le scoatem. Daca incalci o lege, o decizie CCR, o decizie a unei instante internationale - raspunzi. CJUE are prioritate, asa spune Constitutia Romaniei".

Ca procuror militar, Bogdan Pirlog a declarat in emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News ca nu este de acord cu multe dintre prevederile din drafturile Legilor Securitatii Nationale. El a calificat draf-turile Legilor Securitatii Nationale drept viziuni ,,fantastice", incompatibile cu reglementarile europene ale acestui secol dar compatibile cu formele ,,autocratice - militarizate":

,,Vorbim de aspectele care au impact asupra sistemului judiciar. Ofiterii de informatii lucreaza si acum cu noi pe infractiunile comise de militarii acelor structuri. Tendinta de a comite infractiuni in servicii este mai redusa. Nu dau o cifra, dar exista din toate structurile de informatii trimisi in judecata din parchetul nostru. Nu suntem de acord cu existenta ,,procurorului anume desemnat" care sa faca urmarirea penala pentru serviciile de informatii. Prevederile pe perchezitii sunt incompatibile cu statul de drept. Organele judiciare trebuie sa tina aceste entitati in matca constitutionala. A existat o ancheta pe fondurile operative la DGIA. In legile acestea, imi repugna orice bariera in exercitarea urmaririi penale. In momentul in care noi ne apucam sa cerem mii de avize, atunci nu mai este ancheta, este bataie de joc. In draft-urile acelea erau viziuni fantastice despre ce se poate in acest secol intr-o tara europeana. Prevederile din draft-uri erau foarte grave, asa ceva nu trebuie sa intre niciodata in vigoare. Altfel, ce rost mai are sa pastram o forma democratica, cand putem stabili o forma autocratica - militarizata? Eu ca procuror vreau sa fac ancheta dupa propria mea viziune, fara nicio interferenta. Institutiile nici sa nu se gandeasca ca ar putea sa impieteze asupra anchetei mele. Aspectele din Legile Securitatii Nationale n-au ce cauta acolo, ci in legile Justitiei. Daca noi nu functionam sau functionam gresit, sistemul civil de Justitie devine vulnerabil".

Sursa : www.mediafax.ro