14 mai 2019 - Parchete

Analiză Avocat Cătălin Oncescu - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

Avocatul Cătălin Oncescu realizează, pentru Monitorul Justiţiei, o analiză minuţioasă a activităţii controversatei Secţii de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. „Cel mai probabil, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost creată în urma mai multor acuzaţii lansate în spaţiul public în sensul că existau anumiţi judecători care soluţionau cauze penale instrumentate de DNA, dar care (la rândul lor) erau cercetaţi în cadrul altor dosare instrumentate de aceeaşi unitate de parchet - DNA. Prin urmare, se punea problema imparţialităţii judecătorilor respectivi în cadrul dosarelor instrumentate de DNA, în contextul în care şi ei erau anchetaţi de DNA în alte dosare”, scrie avocatul Cătălin Oncescu.

Redăm, mai jos, analiza integrală a lui Cătălin Oncescu:

Conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi. Prin Legea nr. 207/2018 (Art. I pct. 45), Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost completată în sensul că, după articolul 88, s-a introdus o nouă secţiune (Secţiunea 2 ind. 1), cuprinzând articolele 88 ind. 1 - 88 ind. 9. În acest mod s-a stabilit că, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se înfiinţează şi funcţionează o nouă secţie: Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Aşadar, în afară de secţiile obişnuite ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Secţia judiciară, Secţia Parchetelor Militare etc.), se observă că în cadrul acestui parchet mai funcţionează şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism („DIICOT”), precum şi Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie („SIIJ”). Cu referire la Direcţia Naţională Anticorupţie („DNA”), art. 80 din Legea nr. 304/2004 arată că această unitate de parchet se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public, având personalitate juridică.

În ceea ce priveşte Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, dispoziţiile art. 88 ind. 1 alin. (1) stabilesc că aceasta are competenţă exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

De observat că, prin noile reglemetări, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele menţionate anterior, sunt cercetate şi alte persoane. Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, conform art. 88 ind. 8 alin. (1), sunt următoarele:

a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;

b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a) de mai sus;

c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;

d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa SIIJ, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării secţiei.

e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.

Interesante sunt şi dispoziţiile art. 88 ind. 1 alin. (3) care arată că, în cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile. Amintim că art. 56 alin. (4) precizează că „urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar”. Prin urmare, în cazul unor infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori militari, urmărirea penală se va efectua de către un procuror civil din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Ca urmare a înfiinţării SIIJ, dosarele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la alte unităţi de parchet, precum şi dosarele soluţionate până la data de 23 octombrie 2018 care priveau infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori au fost preluate de către noua secţie. Cel mai probabil, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost creată în urma mai multor acuzaţii lansate în spaţiul public în sensul că existau anumiţi judecători care soluţionau cauze penale instrumentate de DNA, dar care (la rândul lor) erau cercetaţi în cadrul altor dosare instrumentate de aceeaşi unitate de parchet - DNA. Prin urmare, se punea problema imparţialităţii judecătorilor respectivi în cadrul dosarelor instrumentate de DNA, în contextul în care şi ei erau anchetaţi de DNA în alte dosare.

În această abordare, apare relevantă noţiunea aparenţei de imparţialitate (amplu dezbătută în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului atunci când se discută despre imparaţialitatea unui judecător), în conformitate cu care „justice must not only be done, it must also be seen to be done”.

Din punctul nostru de vedere, înfiinţarea SIIJ, ca structură separată de DNA, este bine-venită. Nu profită doar sistemului judiciar (la nivel principial), ci chiar DNA deoarece nu mai există posibilitatea exprimării acelor acuzaţii împotriva acestei structuri pe parchet. În aceste condiţii, ne întrebăm retoric: De ce nu s-a procedat la înfiinţarea SIIJ mult mai devreme? Mai precis, chiar de la apariţia primelor acuzaţii putea fi propusă înfiinţarea unei secţii separate în cadrul Ministerului Public şi, bineînţeles, transferarea către această nouă secţie a tuturor dosarelor de urmărire penală care priveau judecători şi procurori.

...

Potrivit art. 88 ind. 1 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi.

Tot prin Legea nr. 207/2018 (Art. III) s-a stabilit că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, mai precis la data de 23 octombrie 2018, iar cauzele de competenţa acestei secţii, înregistrate la orice structură de parchet şi nesoluţionate până la data la care secţia este operaţională, urmează a se înainta spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), de îndată ce aceasta este operaţională.

Având în vedere termenul relativ scurt, Consiliul Superior al Magistraturii nu a finalizat în termenul legal procedura de operaţionalizare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, astfel că Guvernul României a emis OUG nr. 90 din 10 octombrie 2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Necesitatea OUG nr. 90/2018 a fost motivată de Guvern şi prin aceea că, începând cu data de 23 octombrie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi celelalte parchete nu vor mai avea competenţa de a efectua urmărirea penală a infracţiunilor săvârşite de de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, situaţie care ar afecta în mod grav procedurile judiciare în cauzele ce intră în competenţa SIIJ şi ar putea crea un blocaj instituţional.

În acelaşi sens, s-a ţinut cont şi de faptul că Legea nr. 207/2018 (prin care a fost înfiinţată Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) nu conţinea şi norme tranzitorii cu privire la modul concret de operaţionalizare a SIIJ, în cazul depăşirii termenului de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii. În aceste condiţii, Guvernul a considerat ca fiind necesară adoptarea unor măsuri legislative urgente care să reglementeze o procedură simplă, derogatorie de la dispoziţiile art. 88 ind. 3 – 88 ind. 5 din Legea nr. 304/2004, în vederea numirii provizorii a procurorului-şef, a procurorului-şef adjunct şi a cel puţin unei treimi din procurorii secţiei, ceea ce a permis operaţionalizarea secţiei în termenul stabilit de lege, respectiv 23 octombrie 2018.

A fost modificat în primul rând Alineatul (3) al art. 88 ind. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stabilindu-se următorul cuprins: "(3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi de procuror". Anterior, alineatul (3) preciza că secţia „funcţionează cu un număr maxim de 15 procurori”. De asemenea, este important de precizat că art. 88 ind. 2 alin. (2) arată că este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

În al doilea rând, prin derogare de la dispoziţiile art. 88 ind. 3 – 88 ind. 5 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, OUG nr. 90/2018 a stabilit că, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcţiile de conducere şi de execuţie, respectiv până la validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 88 ind. 3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. Componenţa comisiei de concurs este următoarea:

a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători din cadrul CSM şi au funcţionat la o instanţă de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători;

b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori din cadrul CSM şi a funcţionat la un parchet de grad de cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.

Prin urmare, la 19 octombrie 2018, dna. procuror Florena Esther Sterschi a fost desemnată (interimar) la şefia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

La o lună de la operaţionalizarea provizorie a secţiei, respectiv la data de 23 noiembrie 2018, a fost emis un comunicat de către SIIJ arătându-se că, din punct de vedere al activităţii desfăşurate, situaţia se prezintă astfel:

- în cadrul secţiei, îşi desfăşoară activitatea cinci procurori, numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 22 octombrie 2018;

- totalul dosare înregistrate era de 849 (din care: cauze privind judecători – 642 şi cauze privind procurori - 675, alte persoane cercetate alături de magistraţi  - 625 ),

- din totalul de din 849 dosare înregistrate pe rolul SIIJ: 714 – preluate de la alte parchet şi 135 – nou intrate;

- dosare soluţionate - 17 (din care unul cu rechizitoriu) şi 16 clasări.

...

În data de 28 Ianuarie 2019, fiind îndeplinită procedura reglementată prin dispoziţiile art. 88 ind. 3 – 88 ind. 5 din Legea nr. 304/2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat numirea dlui. procuror Gheorghe Stan în funcţia de Şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 29 Ianuarie 2019. Precizăm că anterior dl. procuror Gheorghe Stan a deţinut funcţia de Inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM.

Ulterior, în 19 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorilor cu funcţii de execuţie din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, desfăşurat în perioada 22 noiembrie 2018 – 15 februarie 2019. În funcţia de Procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost numită dna. procuror Adina Florea.

Având în vedere că, pe data de 07 Mai 2019, dl. procuror Gheorghe Stan a fost votat de Plenul Camerei Deputaţilor pentru un mandat de 9 ani în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României, conducerea interimară a SIIJ va fi asigurată de Procurorul-şef adjunct, urmând să fie reluată la nivelul CSM procedura de numire a unui nou Şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Potrivit art. 88 ind. 5, SIIJ se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani. Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul SIIJ, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani; b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel; c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror; d) să aibă o bună pregătire profesională; e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.

În ceea ce priveşte concursul, art. 88 ind. 5 alin. (5) arată că acesta constă în: a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei de concurs prevăzute la art. 88 ind. 3 alin. (2); b) o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani; c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate.

La rândul său, interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. La interviu participă procurorul-şef secţie şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor.

În urma concursului, numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante şi în ordinea punctelor obţinute.

La acest moment, în afară de dl. procuror Gheorghe Stan (Şef al Secţiei), SIIJ funcţionează cu 5 procurori: dna. Adina Florea (Procuror-şef adjunct al Secţiei), dna. Mihaiela Iorga Moraru, dl. Sorin Eugen Iasinovschi, dl. Nicolae Marin si dna. Zarafina Puiu.

Potrivit art. 88 ind. 6 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, la expirarea mandatului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul SIIJ pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăşi în total 9 ani de activitate în cadrul secţiei.

La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul revine la parchetul de unde provine, urmând să îşi redobândească gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul SIIJ.

Înainte de terminarea mandatului, art. 88 ind. 7 arată că procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pot fi revocaţi în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare numai de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-şef al SIIJ. În cazul revocării, procurorul va reveni la parchetul de unde provine şi îşi redobândeşte gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.

Cu privire la activitatea desfăşurată, prin dispoziţiile art. 88 ind. 9 din Legea nr. 304/2004 s-a stabilit ca SIIJ să elaboreze anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl va prezenta, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

În acelaşi sens, observăm că şi Direcţia Naţională Anticorupţie (potrivit dispoziţiilor art. 88 din aceeaşi lege) are obligaţia de a elabora anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Având în vedere că, în cazul DNA, Ministrul justiţiei va prezenta (la rândul său) Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, apreciem că aceeaşi regulă ar trebui să se aplice şi în ceea ce priveşte SIIJ, mai ales că această secţie s-a „desprins” din DNA.

Este de observat că şi în cazul DIICOT (art. 21 din OUG nr. 78/2016), există obligaţia elaborării anuale a unui raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar Ministrul justiţiei (la rândul său) prezintă Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DIICOT. Deci, un motiv în plus pentru ca Ministrul justiţiei Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al SIIJ.

...

În cazul conflictelor de competenţă apărute între SIIJ şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public, art. 88 ind. 1 alin. (5) stabileşte că Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este cel competent să le soluţioneze. Spre exemplu, conflictul pozitiv de competenţă intervine atunci când SIIJ şi DNA ar considera că sunt competente a soluţiona acelaşi dosar de urmărire penală. Conflictul negativ de competenţă intervine atunci când SIIJ şi-ar declina competenţa şi ar transmite un dosar către DIICOT, iar DIICOT, la rândul său, îşi va declina competenţa şi va transmite acelaşi dosar către SIIJ. Aşa cum precizam, în aceste situaţii, conflictul de competenţă va fi soluţionat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ulterior, prin OUG nr. 7 din 19 februarie 2019, art. 88 ind. 1 a fost completat cu alineatul (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la "procurorul ierarhic superior" în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia."

Prin aceasta s-a rezolvat un alt posibil conflict de competenţă care ar fi putut să apară între DNA şi SIIJ. Spre exemplu, atunci când dosarul de urmărire penală a fost preluat de la DNA, în cazul plângerilor împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror. Dispoziţiile art. 22 ind. 2 alin. (2) din OUG nr. 43/2002 privind DNA arată că aceste plângeri se rezolvă de procurorul ierarhic şi, în funcţie de unitatea de parchet unde îşi desfăşoară activitatea procurorul care a luat măsura respectivă, procurorul ierarhic superior poate fi: procurorul-şef al serviciului teritorial al DNA, procurorul-şef al unei secţii DNA sau procurorul-şef al DNA. Prin urmare, dacă dosarul se află în prezent la nivelul SIIJ (în baza preluării), dar anterior preluării procurorul DNA (care a instrumentat dosarul respectiv) luase o anumită măsură şi, între timp, se formulase şi plângere împotriva măsurii respective, se punea problema identificării procurorului ierarhic superior competent să soluţioneze plângerea (fiind evident că un procuror din cadrul SIIJ nu putea fi considerat ierarhic superior unui procuror DNA, fiind două secţii separate). Aşadar, în urma completării realizate prin OUG nr. 7/2019, dacă într-un dosar preluat de SIIJ de la DNA sunt formulate plângeri împotriva măsurilor luate de procurorul DNA care instrumenta dosarul respectiv, aceste plângeri urmează a fi soluţionate de procurorul şef al SIIJ, în raport de dispoziţiile art. 88 ind. 1 alineatul (6), chiar dacă nu este ierarhic superior procurorului DNA care a luat măsura respectivă.

...

În ceea ce priveşte şedinţele de judecată, art. 88 ind. 8 alin. (2) arată că participarea în cauzele de competenţa SIIJ se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.

Cu privire la aplicarea acestor dispoziţii, s-a pus problema dacă, în cazul dosarelor penale deja trimise în judecată ce au ca obiect infracţiuni prevăzute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, încetează competenţa funcţională de a participa la şedinţa de judecată:

  • pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală, conform dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004;
  • pentru procurorul din cadrul DNA, desemnat de conducătorul parchetului conform art. 3 alin. (1) lit. c ind. 2) din OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie.

Amintim că art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 face referire la faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care este judecător sau procuror. Prin modificările aduse de Legea nr. 207/2018 SIIJ a dobândit competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, iar dispoziţiile art. 88 ind. 8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 erau astfel într-o quasi-contradicţie cu dispoziţiile legale anterior expuse: art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 şi art. 3 alin. (1) lit. c ind. 2) din OUG nr. 43/2002.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 3 din 26 februarie 2019), stabilind că, „în interpretarea dispoziţiilor art. 88 ind. 8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor de justiţie, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”.

Spre exemplu, într-o cauză în care urmărirea penală fusese efectuată de DNA şi privea un magistrat cu grad de Tribunal, dosarul era trimis spre competentă soluţionare unei Curţi de apel, iar participarea la şedinţele de judecată era asigurată tot de către un procuror din cadrul DNA. După publicarea Deciziei nr. 3/2019 (Complet DCD/P), participarea la şedinţele de judecată este asigurată după cum urmează:

  • de un procuror din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
  • de un procuror din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de apel învestită cu soluţionarea cauzei în fond.

În mod evident, în calea de atac a apelului (având în vedere că aceasta va fi pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), participarea la şedinţele de judecată va fi asigurată doar de un procuror din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai precizăm şi că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este diferită de Secţia judiciară, procurorii din această secţie fiind cei care participă în mod efectiv la şedinţele de judecată, după ce este întocmit rechizitoriul şi transmis împreună cu dosarul către instanţa de judecată competentă. Sunt foarte rare cazurile în care procurorul care a efectuat ancheta/urmărirea penală participă la şedinţele de judecată, această activitate fiind în activitatea Secţiei judiciare. Cu referire la Secţia judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precizăm că este împărţită (în funcţie de ramura de drept) în Serviciul judiciar penal şi Serviciul judiciar civil.  La rândul său, Serviciul judiciar penal cuprinde Biroul de recursuri penale în interesul legii (care examinează hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale şi chestiunile de drept, în vederea exercitării recursului în interesul legii) şi Biroul de reprezentare. Aşadar, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare sunt cei care participă la judecarea cauzelor penale, potrivit legii.

...

Aşa cum precizam mai sus, chiar dacă Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a „desprins” din DNA, anumite aspecte au fost omise a fi reglementate prin Legea nr. 207/2018 care a modificat Legea nr. 304/2004, fiind astfel înfiinţată această nouă  secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De aceea, prin OUG nr. 12/2019 (Art. II Pct. 1) au fost completate dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea SIIJ, iar după articolul 88 ind. 9 au fost introduse două noi articole, articolele 88 ind. 10 şi 88 ind. 11.

Prin art. 88 ind. 10 s-a stabilit că, în vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege. Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare. Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.

Dispoziţii asemănătoare întâlnim şi în ceea ce priveşte DNA, art. 10 din OUG nr. 43/2002 reglementând modalitatea de numire şi funcţionare a poliţiei judiciare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, motiv pentru care considerăm că dispoziţiile art. 88 ind. 10 nu ar fi trebuit să fie uitate de Legea nr. 207/2018 care a „înfiinţat” practic SIIJ prin modificarea Legii nr. 304/2004.

De asemenea, un alt aspect care a fost omis de legiuitor la momentul modificării Legii nr. 304/2004 a fost cel privind clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală. Aşadar, prin dispoziţiile art. 88 ind. 11 s-a stabilit că SIIJ se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii. Aceşti specialişti îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor SIIJ.

Rolul acestor specialişti în cadrul procesului penal este reglementat prin dispoziţiile art. 172 alin. (7) C.pr.pen. conform cărora, în domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti care funcţionează în cadrul organelor judiciare.

La fel ca în cazul prezentat anterior, dispoziţiile art. 11 din OUG nr. 43/2002 privind DNA stabilesc că în cadrul DNA sunt numiţi prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. Bineînţeles, nici aceste dispoziţii nu ar fi trebuit să fie uitate de Legea nr. 207/2018 care a „înfiinţat” SIIJ, deoarece ţin de funcţionarea normală a acestei secţii şi, aşa cum precizam, acestea există de foarte mult la nivelul reglementărilor ce privesc DNA.