10 oct 2019 - Judecătorii

Judecatorii Stanciu si Tanasescu: Obligativitatea constituirii completelor specializate nu afecta ICCJ

Judecătorii CCR Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu arată, într-o opinie separată la decizia CCR privind conflictul dintre Parlament şi ÎCCJ, că Înalta Curte nu era afectată de reglementarea privind constituirea completurilor specializate de doi judecători, deoarece deja judeca în completuri de trei.

"Practic, prin Legea nr.161/2003, articolul 29 alin.(l) din Legea nr.78/2000 a fost modificat, in sensul stabilirii obligativitatii constituirii completurilor specializate la judecatorii, tribunale si curti de apel din doi judecatori. Conform expunerii de motive a legii, ratiunea unei asemenea modificari a fost, printre altele, aceea ca, macar la cauzele avand ca obiect infractiuni de coruptie, completul sa fie alcatuit nu doar dintr-un singur judecator, ci din doi judecatori, ca o garantie de incoruptibilitate. Sub acest aspect, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu putea fi avuta in vedere, intrucat aceasta judeca in completuri de trei judecatori, prin urmare, nu exista nevoia unei garantii de incoruptibilitate. Pe de alta parte, nici Legea nr.161/2003 (s.n. la fel ca si Legea nr.92/1992) nu putea avea ca destinatar al reglementarii instanta suprema, intrucat, si la acea data, Curtea Suprema de Justitie functiona tot in baza legii proprii de organizare si functionare, respectiv in baza Legii nr.56/1993, lege care a fost in vigoare de la 13 iulie 1993 pana la 31 decembrie 2004", arata opinia separata a judecatorilor CCR Livia Stanciu si Simina Tanasescu, publicata in motivarea deciziei CCR privind conflictul dintre Parlament si Inalta Curte pe completurile specializate.

In dezacord cu solutia pronuntata cu majoritate de voturi de Curtea Constitutionala, Stanciu si Tanasescu considera ca instanta de contencios constitutional ar fi trebuit sa constate inadmisibilitatea sesizarii, deoarece "nu sunt intrunite elementele constitutive, respectiv criteriile definitorii ale unui conflict juridic de natura constitutionala, astfel cum acestea au fost stabilite in jurisprudenta Curtii, in cadrul fixat chiar de instanta de contencios constitutional pentru acest tip de cauze, nici chiar in interpretarea cea mai relaxata pe care jurisdictia constitutionala o da mai recent acestei notiuni".

De asemenea, judecatoarele transmit ca nu exista un conflict constitutional deoarece nu s-a putut stabili o imixtiune din partea Inaltei Curti in competentele Legii fundamentale a Parlamentului. Magistratii sustin ca Parlamentul a adoptat Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, acestea nefiind corelate intre ele. Astfel, judecatorii noteaza ca ICCJ "nu a facut altceva decat sa le aplice in sensul producerii de efecte juridice de catre ambele".

Livia Stanciu si Simina Tanasescu arata ca textul articolului 29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, prin trimiterea realizata la Legea nr.92/1992 (mai exact la dispozitiile art.15), era aplicabil doar instantelor inferioare Curtii Supreme de Justitie de atunci.

"Si aceasta intrucat, la acea data, mai exact la momentul intrarii in vigoare a Legii nr.78/2000, Curtea Suprema de Justitie nu era organizata si nu functiona conform prevederilor Legii nr.92/1992, ci potrivit propriei legi de organizare si functionare, respectiv potrivit Legii nr.56/1993 (Legea Curtii Supreme de Justitie), in raport de care isi constituia completurile de judecata. Ulterior, a intervenit Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.279 din 21 aprilie 2003. In conformitate cu dispozitiile art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr.161/2003 <>", potrivit sursei citate.

Astfel, toate obligatiile impuse de Legea nr.78/2000 si de Legea nr.161/2003 vizau doar instantele inferioare Curtii Supreme de Justitie, respectiv curtile de apel, tribunalele si judecatoriile.

Pe 3 iulie, CCR a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) pe tema constituirii completurilor specializate in cazurile de coruptie, obiectie facuta de Florin Iordache. Decizia de admitere a fost luata cu 5 voturi ,,pentru" si 4 ,,impotriva", din totalul de noua judecatori ai Curtii Constitutionale, au spus surse oficiale, pentru MEDIAFAX.

Avocatii lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate in dosarul angajarilor fictive de la Directia de Protectie a Copilului Teleorman. Intre timp, ICCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare, decizia fiind definitiva.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede ca: ,,Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate". Actiunea a fost facuta de vicepresedintele Camerei Deputatilor, in perioada 16-24 martie, cand acestuia i-au fost delegate atributiile de catre presedintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.

Sursa : www.mediafax.ro