27 mar 2019 - ICCJ

Interviu cu sefa ICCJ Cristina Tarcea. Va candida pentru un nou mandat?

Lumea Juridica prezinta integral amplul interviu pe care presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea l-a acordat in urma cu doua zile, si in care a socat afirmand ca Romania s-a grabit atunci cand a ratificat Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

In acelasi interviu, acordat postului Realitatea Tv, Cristina Tarcea a atacat ultimul demers venit dinspre coalitia de guvernare, acela de a sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei cu un posibil conflict juridic de natura constitutionala privind lipsa completelor specializate la Inalta Curte. De asemenea, Cristina Tarcea a criticat si decizia CCR care a stabilit ca in perioada 2014-2018 Completele de 5 judecatori ale ICCJ au fost compuse nelegal.

Pe de alta parte, Cristina Tarcea a facut un anunt in ceea ce priveste viitorul sau. Mai exact, daca va candida sau nu pentru un nou mandat la conducerea instantei supreme.

Iata interviul acordat de presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea:

“Denise Rifai: Buna seara si multumesc frumos pentru prezenta in emisiune. E o onoare sa pot deschide aceasta noua emisiune care poarta si un titlu smenificativ cu dumneavoastra, si va multumesc cu atat mai mult cu cat vedem acest atac politic continuu la adresa noastra a tuturor, dar dumneavoastra sunteti vectorii care reprezentati astazi Justitia asa ca incarcatura, presiunea si speranta din partea noastra este tot la dumneavoastra. L-am ascultat pe Liviu Dragnea, presedintele zic eu din umbra al acestei tari si al celui mai mare partid din Romania, cel care a condus atat de multe modificari sau a incercat cel putin in ceea ce inseamna Justitie, si legi ale Justitiei, si Coduri penale. Doamna Cristina Tarcea, as incepe prin a va intreba apropo de drama, dramoleta aceasta jucata de cei de la putere in momentul de fata cat este de reala? Trebuie sa le plangem de mila acestor oameni care au suferit si au fost condamnati pe nedrept?

Cristina Tarcea: Da. Mai intai buna seara doamna Denise Rifai. Doream sa va multumesc si eu pentru invitatie. Va urez mult succes in noua emisiune si se pare ca ati inceput cu dreptul pentru ca din cate am constatat eu aveti ce dezbate in aceasta seara. S-au intamplat multe in nici 24 de ore.

Denise Rifai: O zi foarte incarcata.

Cristina Tarcea: Da, intr-adevar. Acum ce as putea sa va spun eu despre declaratiile politicienilor - in general nu le urmaresc. Nu ma intereseaza si asta nu pentru ca as avea eu un dispret suveran fata de lumea politica. Dar juducator fiind incerc sa ma pastrez obiectiva si sa nu judec pe nimeni dupa patimi si dupa dramoletele prin care trece la un anumit moment. Tot ceea ce pot sa va spun este ca daca unii se simt indreptatiti sa vorbeasca despre abuzuri si justitia se simt ela fel de indreptatita sa vorbeasca despre abuzuri, mai ales in ultima perioada, de un an si jumatate, doi.

Denise Rifai: Dumneavoastra ce considerati a fi un abuz? Oamenii acestia considera ca sentintele pe care le-au primit sau pe dosarele pe care si le-au vazut instrumentate de procurorii DNA sunt un abuz. Pentru dumneavoastra ce reprezinta cel mai mare abuz din partea clasei politice?

Cristina Tarcea: Acum stiti exista niste principii clasice de drept, nu numai ale dreptului romanesc, ale dreptului international si nu sunt noi, in sensul ca orice hotarare judecatoreasca nu poate fi desfiintata decat tot printr-o hotarare judecatoreasca. Prin urmare nu putem vorbi despre abuzuri decat in momentul in care exista o hotarare judecatoreasca prin care acele abuzuri sunt sau nu sunt confirmate. Pana atunci totul e poveste.

Denise Rifai: Va intrebam de abuzurile pe care le simtiti dumneavoastra ca reprezentanti, vectori decidenti in zona aceasta a justitiei, ca presedinte de Curte Suprema, ca femeie presedinte de Curte Suprema in Romania si o sa merg mai departe si o sa va intreb: doamna Tarcea despre...va dau ultima informatie in aceste sens, faptul ca deputatul Florin Iordache, profitand de pozitia pe care i-a lasat-o Liviu Dragnea la sefia Camerei Deputatilor s-a indreptat inspre CCR sesizand si completurile de 3, dupa ce acest intreg scandal cu modul ilegal – nu? - intelegem in cele din urma in care ar fi fost alcatuite completurile de 5 in timpul in care dumneavoastra erati presedinte la Inalta Curte, Florin Iordache face inca un pas - merge si se indreapta inspre CCR cu o noua sesizare privind completurile de 3 si intelegem ca CCR va dezbate conflictul juridic invocat de Florin Iordache intre Parlament si instanta suprema pentru ca dumneavoastra nu ati fi alcatuit aceste completuri specializate asa cum erati obligata de lege. Va dezbate CCR acest conflict juridic pe data de 2 aprilie.

Cristina Tarcea: Pe data de 2 aprilie s-a stabilit termen pentru transmiterea punctelor de vedere ale partilor implicate in conflict. Bun. Acum, ce sa va spun, la inceput...

Denise Rifai: Incepem cu completurile de 5?

Cristina Tarcea: Nu. Vreau sa incep cu altceva si vreau sa va spun ca pentru o femeie presedinte al Inaltei Curti aceasta functie este o adevarata provocare si am sa va fac o marturisire, si dumneavoastra si celor care pot sa inteleaga anumite aspecte, ca unicul beneficiu pe care mi l-a adus aceasta functie este aceea ca m-a facut sa ma cunosc mai bine si sa imi dau seama cat de puternica sunt. Probabil ca unii au incercat sa vada daca vor sa ma dea afara cand vor ei. Le spun ca nu, inca mai am putere si inca mai pot rezista. Pentru ca vorbeati de completurile de 3 si pentru ca vorbeam de abuzuri, doresc sa va spun cu certitudine si fara nicio umbra de rezerva ca ceea ce s-a intamplat astazi mi se pare un abuz. Si spun asta pentru ca pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla un dosar daca nu chiar mai multe dosare in care s-a invocat o exceptie de nelegalitate a compunerii completului de 3, exceptie intemeiata pe aceleasi argumente care au fost invocate in sesizarea transmisa la Curtea Constitutionala. Or, in conditiile in care nu lasi o instanta legal investita sa se pronunte cu privire la problema de drept si te duci la un alt organ al statului, la o alta institutie a statului, aceasta nu poate sa fie decat o presiune asupra instantelor de judecata si o imixtiune inacceptabila in actul de justitie. Deci, nu mi se pare normal sa nu lasi judecatorul in fata caruia s-a invocat o exceptie sa se pronunte ci sa ii fortezi mana ducandu-te cu exact aceiasi problema la o alta institutie.

Denise Rifai: Adica la CCR.

Cristina Tarcea: La Curtea Constitutionala.

Denise Rifai: O institutie tehnica in opinia dumneavoastra doamna presedinte?

Cristina Tarcea: Conform principiilor clasice ale dreptului cel care este chemat sa spuna dreptul adica sa aplice legea si sa o interpreteze este judecatorul. Judecatorul obisnuit. Daca nu mai avem incredere in el haideti sa desfiintam instantele de judecata si sa cream alte institutii carora sa le atribuim competenta de a solutiona cauzele.

Denise Rifai: V-am intrebat de tipul de decizie sau de caracterul tehnic sau politic pe care il are aceasta Curte Constitutionala a Romaniei in contextul in care apropo de completurile de 5, sunt ei, judecatorii de la CCR care au decis ca aceste complete au fost constituite intr-un mod diferit de cel in care ar fi trebuit sa fie constituite, adica dumneavoastra ati ales ca al 5-lea membru din complet sa fie fie de drept presedintele adica dumneavoastra, fie vicepresedintii sau sefii de sectie. Oamenii acestia, judecatorii de la CCR au mers in linia formulata de Guvern si au spus ca aceste completuri de 5 ar fi trebuit toate, ma refer la membri, toti sa fi fost trasi la sorti. Asa este?

Cristina Tarcea: Da. Acum trebuie sa facem o precizare - in ceea ce priveste completurile de 5 judecatori s-a apreciat ca din noiembrie 2013 de cand a intrat in vigoare legea 255/2013 Inalta Curte s-ar fi aflat in conflict de constitutionalitate pentru ca nu a tras pe toti membrii completurilor de judecata la sorti. Cu riscul de a plictisi pe toata lumea...

Denise Rifai: Nu plictisim pe nimeni!

Cristina Tarcea: Eu am sa dau din nou citire textelor de lege care erau in vigoare in perioada 2014-2018. si este vorba de articolul 32, alineatul 5 din legea 304/2004 si de art 33 din aceiasi lege.

Denise Rifai: O sa le rulam si pe micile ecrane. Dumneavoastra spuneti asa: ca pe durata celor 4 ani, ultimii 4 ani in care sunteti gasita cumva vinovata de faptul ca aceste completuri pe care dumneavoastra le conduceti...

Cristina Tarcea: Inalta Curte e gasita vinovata pentru ca nu presedintele aproba completele de 5.

Denise Rifai: Spuneti ca lucrurile totusi s-au desfasurat conform legii in vigoare. O alta lege, insa legea 304 mi-ati spus, da?

Cristina Tarcea: 304/2004 este legea privind organizarea si functionarea instantelor de judecata.

Denise Rifai: Avem si noi articolele pe micile ecrane. Avem acum in imagine art 32, pe micile ecrane ruleaza. in care doriti sa ne subliniati...

Cristina Tarcea: Avem articolul 32 care spune asa la alineatul 4 - Colegiul de conducere al Inaltei Curti aproba numarul si compunerea completelor de 5 judecatori la propunerea presedintelui Sectiei penale. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati prin tragere la sorti in sedinta publica de presedintele sau in lipsa acestuia de vicepresedintele Inaltei Curti. Bun. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional pe baza criteriilor obiective stabilite in Regulamentul inaltei Curti. Avem apoi alineatul 5 care reglementeaza conducerea completelor de 5 judecatori. Si alineatul 5 al articolului 32 spune asa: completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele ICCJ, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin 4 de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta dupa caz. Acest alineat 5 este imperfect pentru ca asa cum este redactat nu rezulta cu claritate cine trebuie sa fie tras la sorti - presedintele sau vicepresedintele sau presedintele Sectiei penale sau decanul de varsta. Poate fi interpretat oricum. Dar vine art 33 din Legea 304 care spune asa, in termeni lipsiti de orice indoiala: alineatul 1 - presedintele ICCJ sau in lipsa acestuia unul dintre vicepresedinti. Este foarte importanta aceasta sintagma pentru ca vicepresedintele nu poate sa inlocuiasca pe presedinte decat atunci cand are atributii de drept in conducerea completelor. Atunci cand nu exista atributii de drept in conducerea completelor, inlocuirea nu se face de vicepresedinte ci de judecatorul de permanenta si reluam...deci art 33: presedintele ICCJ sau in lipsa acestuia unul dintre vicepresedinti prezideaza Sectiile unite, completul pentru solutionarea recursului in interesul legii precum si completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecatori si orice complet in cadrul Sectiilor cand participa la judecata. Aceasta ultima paranteza vizeaza ipoteza care de fapt nu se intampla niciodata un presedinte sau un vicepresedinte se duce intr-o Sectie si spune: astazi conduc eu completul respectiv.

Denise Rifai: Adica, daca am face o recapitulare pentru telespectatori, in baza acestor doua articole de lege, completurile de 5 din 2014 si pana in 2019, care au judecat procese la ICCJ au fost alcatuite legal cu respectarea legii, in litera si in spiritul ei.

Cristina Tarcea: Exact.

Denise Rifai: Bun. Atunci cum cititi dumneavoastra interpretarea data de judecatorii de la CCR?

Cristina Tarcea: Eu sa fie foarte clar nu ma apuc acum sa comentez decizia Curtii Constitutionale. Daca o sa aveti curiozitatea si o sa lecturati continutul destul de amplu al acelei decizii, veti vedea ca nu s-a facut nicio referire la dispozitiile art 33 din Legea 304, singura analiza si demonstratie pe care au facut-o in continutul acelei decizii se refera doar la dispozitiile art 32, alineatul 5. De altfel, am mai declarat si cu o alta ocazie...

Denise Rifai: Adica spuneti ca cei de la CCR au privit doar intr-o parte a legii, la un articol, pe cel de-al doilea articol, imediat urmator, art 33 care venea sa lamureasca 32-ul cei de la CCR l-au facut pierdut ca o...sa zic carte de joc la poker.

Cristina Tarcea: Deci noi, Colegiul de conducere in anul 2014 cand am elaborat Regulamentul e organizare si functionare a Inaltei Curti am avut in vedere sa facem aplicabile dispozitiile coroborate ale celor doua articole pentru ca riscul era major de a ni se imputa o eventuala nelegala compunere, pentru ca daca te duceai pe articolul 32...o compunere potrivit articolului 33 era nelegala daca te duceai doar pe 33 se putea invoca nelegala compunere potrivit articolului 32. Or Colegiul de conducere pentru ca are aceste dispozitii prevazute de lege, chiar de legea 304 de a emite hotarari in aplicarea legii, nu a facut altceva decat sa coroboreze cele doua texte de lege. De altfel, vreau sa va mai spun un lucru...

Denise Rifai: Bun, dar faptul ca legea este atat de laxa incat permite atat de multe interpretari si permite unui judecator de la CCR sa priveasca spre ce parte a legii doreste domnia sa ce ne spune? Au fost facute intentionat oare aceste modificari?

Cristina Tarcea: Nu stiu daca au fost facute intentionat sau nu aceste modificari si cert este ca nu este prima lege din Romania in care textele sunt contradictorii si se bat cap in cap. Exista...

Denise Rifai: De soarta acestor completuri depinde soarta unor dosare extrem de grele...

Cristina Tarcea: Exact, exact. Si de asta nu trebuie sa ne jucam cu lucrurile astea.

Denise Rifai: ...in spatele carora se afla politicieni puternici, cufundati in bani publici intrutotul. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader pregateste, joaca inca, cateva Ordonante. Una dintre ele pentru a extinde termenul de 30 de zile al contestatiei in anulare si pentru a permite tuturor celor care au fost judecati in acesti ani de aceste completuri pe care CCR le considera ilegal constituite sa poata fi revizuite. Ce ar insemna acest lucru, daca am vedea atat de multe dosare picate si luat de la capat?

Cristina Tarcea: Mai intai as vrea neaparat sa subliniez faptul ca avand cele doua texte neconcordonante, noi inalta Curte pentru ca nu avem initiativa legislativa deci nu putem propune modificari...putem propune modificare dar nu putem sa facem modificarea, am sesizat Ministerul Justitiei si in anul 2016 si in anul 2017, am atras atentia asupra acestor texte ca sunt neconcordante si am rugat daca tot se lucra la legile justitiei sa se propuna un text in asa fel incat sa fie impacate si dispozitiile art 32 si dispozitiile art 33. Legile justitiei au fost aprobate in cadrul unei proceduri care a pornit de la o initiativa legislativa parlamentara dar in cadrul acelei preocduri Ministerul Justitiei a formulat un punct de vedere si a propus Parlamentului spre dezbatere un amendament care vzia exact aceasta problema a completurilor de 5. Iar propunerea ministerului Justitiei de la momentul 2017-2018 era in sensul art 33, in sensul ca completele de 5 judecatori sunt conduse intotdeauna de presedintele inaltei Curti sau de vicepresedinte.

Denise Rifai: Bun dar cat de periculos este aceasta situatie in care legea asa cum e ea, cu virgule si portite poate fi rastalmacita, reinterpretata? dumneavoastra daca imi aduc bine aminte aveti o sesizare si o ancheta cumva deschisa de Inspectia Judiciara exact pentru modul in care au fost alcatuite aceste completuri in mandatul dumneavoastra Deci dumneavoastra sunteti trasa la raspundere...

Cristina Tarcea: Si dinainte, din 2014 se pretinde ca sunt nelegale.

Denise Rifai: ...pentru modul in care, vorbim de cercetare disciplinara, da?, pentru modul in care s-au alcatuit aceste completuri sub dumneavoastra in contextul in care legea spune ca asa trebuiau ele alcatuite.

Cristina Tarcea: Da, asta este o chestiune minora cercetarea disciplinara fata de ce se intampla acuma. Ce se intampla acum eu nu cred ca a mai trecut vreodata justitia prin asa ceva pentru ca noua organizare a completurilor de 5 a bulversat...noi ne vedem de treaba noastra si nu ne plangem dar din punct de vedere organizatoric sunt mari probleme la inalta Curte pe problemele de 5 pentru ca...

Denise Rifai: Dar ce se va intampla daca vom vedea aceasta Ordonanta de Urgenta a domnului Toader?

Cristina Tarcea: Acum in ceea ce priveste Ordonanta de Urgenta vreau sa va spun faptul ca am primit o adresa, joia trecuta cred, in care ni se cerea un punct de vedere cat de curand posibil cu privire la posibilitatea emiterii unei Ordonante de Urgenta pe completele de 5 prin care sa se repuna in termenul de a ataca cu contestatie in anulare toate hotararile definitive pronuntate cu incepere de la 1 ianuarie 2014. Chiar astazi am trimis...

Denise Rifai: Adica sa fie reluate toate procesele.

Cristina Tarcea: Sa fie reluate toate procesele, da. Am trimis un punct de vedere Ministerului Justitiei chiar astazi, in care l-am incunostiintat ca din punctul nostru de vedere o asemenea Ordonanta de Urgenta este neconstitutionala. Si este neconstitutionala de ce - pentru ca prin decizia prin care CCR a constatat conflictul de constitutionalitate, desi Guvernul a pretins sa se ia masuri de solutionare a conflictului cu incepere de la 2014 Curtea Constitutionala nu a acceptat aceasta cerere. Curtea a facut distinctia doar intre cauzele aflate pe rol si cauzele viitoare. Iar in ceea ce priveste cauzele aflate pe rol, Curtea Constitutionala in termeni lipsiti de echivoc, daca imi aduc eu bine aminte era vorba de paragrafele 195 - 197 a aratat ca doar deciziile care mai sunt in termenul de declarare a contestatiei in anulare pot fi atacate prin contestatie in anulare. Prin urmare, iarasi este important de subliniat faptul ca intotdeauna prin decizia prin care se constata un conflict de constitutionalitate de regula CCR spune ce sarcina are fiecare parte implicata in conflict sau partea care nu face parte din conflict. Curtea Constitutionala nu a spus ca Guvernul trebuie sa adopte un act normativ prin care sa reglementeze situatia dosarelor solutionate in anul 2014 -2018. Dar mie mi se pare foarte ciudat, am mai repetat si o sa o repet, ca o mare de avocati competenti, o mare de judecatori competenti nu au constatat frate, nu au citit legea din 2014 pana in 2018 si s-a produs acum un declick in care am constatat ca toate completurile de la inalta Curte sunt compuse nelegal. Mi se pare ca pur si simplu e trendy la ora actuala sa faci aparari pe chestiuni neserioase as spune eu, vizand compunerea completelor de judecata.

Denise Rifai: Dar dosarele sunt foarte serioase si repet sunt dosare ale celor mai importanti oameni din statul roman.

Cristina Tarcea: Exact, exact. In aceste conditii mi s-ar parea ca ar fi vorba de un abuz atunci cand se face dovada ca nu ai savarsit o fapta si ai fost condamnat pentru faptul ca ai savarsit-o si nu pentru faptul ca niste complete ar fi fost constituite nelegal in conditiile in care instantele de judecata primele chemate sa isi verifice legalitatea completelor au constatat ca au functionat legal.

Denise Rifai: Judecatorii au constatat ca au functionat legal. Acesti...ceilalti jduecatori, cei cu sustinere si numire prin vot politic, cei de la CCR au considerat ca aceste completuri au fost alcatuite in mod nelegal. Va intreb - ce se intampla acum in justitie este cel mai mare atac adus acestui domeniu? Dupa 89 si pana in prezent?

Cristina Tarcea: Da. Mie asa mi se pare. A se vedea si ultimul atac pe completurile de 3. Nu stiu daca dumneavoastra ati fost atenta dar eu am intuit de la sfarsitul anului trecut ca va urma un atac si pe completurile de 3. Pe mine nu ma surprinde conflictul care mi s-a comunicat astazi. Ma asteptam al el. Ma mir chiar de ce a intarziat atat de mult. Dar atacul initial a pornit pe completurile de 3 la modul general si probabil le-a mai trebuit un pic de timp ca sa realizeze ca de fapt completurile de 3 sunt legal constituite dar au o problema anumite completuri de 3 judecatori.

Denise Rifai: Bun. Deci, imi spuneti asa: ca Ordonanta Guvernului Dancila pe completurile de 5 si inca una pe completurile de 3 sau aceiasi care trebuie sa reglementeze...

Cristina Tarcea: Deocamdata trebuie sa se pronunte Curtea pentru completurile de 3. Deocamdata nu intra in discutie.

Denise Rifai: Bun, dar la completurile de cinci, mi-ati spus clar ca acest corp numit CCR nu recomanda Guvernului o reintoarcere pe dosare, totusi Guvernul Romaniei isi doreste acest lucru, prin aceasta ordonanta de urgenta, cu care tot joaca Tudorel Toader. Si nu este singura, mai joaca Tudorel Toader ceva modificari si pe codurile penale. Schimba timpii de prescriptie a faptelor, ii injumatateste, si mai este o modificare pe care o face, un alt OUG cu care vrea sa se indrepte in Guvernul Romaniei, pentru probele din marile dosare, obtinute in urma protocoalelor existente intre institutiile statului. Noi am citit aceste modificari ca cel mai mare asalt la justitie, din 89 pana in prezent.

Cristina Tarcea: Faptul ca se incearca desfiintarea hotararilor pronuntate cu mult timp in urma nu este o noutate, pentru mine, cel putin. Lucrurile au devenit extrem de agresive in ultima vreme, dar politica pasilor marunti este aplicata inca de la inceputul anului 2017. Prima oara s-a incercat desfiintarea hotararilor pronuntate cu mult timp inainte, in materie civila. O sa ma intrebati de ce. Pentru ca in Codul de Procedura Civila exista o dispozitie, art 2, care spune ca atunci cand nu exista dispozitii contrare in alte materii, dispozitiile din CPC se aplica in orice materie, inclusiv in materie penala. La acea data a existat o initiativa legislativa parlamentara, prin care asta se incerca, desfiintarea pe calea revizuirii a tuturor hotararilor pronuntate cu mult timp in urma. Noi am atacat acel proiect de lege la CCR, iar CCR a admis acea sesizare pe principiul stabilitatii raporturilor juridice, principiu care este consacrat nu numai de legislatia internationala si europeana, dar si de legislatia noastra. Se pare ca faptul ca noi ne-am permis, desi avem aceste atributii constitutionale, sa atacam la CCR diferite acte normative pe care noi le-am apreciat a fi neconstitutionale, a fost un mare pacat al inaltei Curti, un pacat care i-a atras o anumita anatema si inaltei Curti si mie. Abandonandu-se ideea aceasta, s-a incercat, tot pe calea revizuirii, desfiintarea hotararilor judecatoresti pronuntate in materie penala, prin modificarile care au fost aduse anul trecut la CPP si la CP. Din nou am atacat la CCR proiectul altfel iesit din Parlament si din nou CCR a admis pe aceste puncte care vizau atacarea hotararilor pronuntate anterior exceptiei de neconstitutionalitate. Acum a mai ramas aceasta varianta, a desfiintarii completelor de 5, de 3, probabil candva fi nevoie si a completelor de 2 sau de un judecator.

Denise Rifai: Si daca vom vedea acest lucru intamplandu-se in Guvernul Romaniei.... va rog.

Cristina Tarcea: Exista o dispozitie veche si in CPP si in CPC. Este dispozitia care reglementeaza calea de atac a contestatiei in anulare. Iar unul dintre motivele de contestatie in anulare, in materie civila, nerespectarea dispozitiilor legale privind alcatuirea completelor, iar in materie penala, nelegala computere a completelor. Deci nimeni nu impiedica nicio parte fata de care s-a pronuntat o hotarare definitiva, pe calea unei contestatii in anulare, in termenul prevazut de lege, sa atace acea hotarare definitiva. Partile nu au facut-o. Vine acum leguitorul, om vedea cine o fi el, si spune 'voi ati fost multumiti de completele de cinci, de completele de 3. Va spun eu ca nu au fost legale. Va pun in termen, ducet-va si atacati-le cu contestatie'.

Denise Rifai: Doamna presedinta, ce a spus CCR despre completurile de cinci?

Cristina Tarcea: Ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala, pentru ca colegiul de conducere si-a depasit atributiile prin aceea ca a interpretat legea si ca aceasta interpretare a legii nu putea sa o faca decat un complet de judecata.

Denise Rifai: Deci orice este posibil, cu legea in fata. Ati stat de vorba cu domnul Dorneanu, presedintele CCR. I-ati spus aceste lucruri?

Cristina Tarcea: Da, bineinteles.

Denise Rifai: In acea intalnire cu paltonul?

Cristina Tarcea: Da.

Denise Rifai: Si ce v-a raspuns?

Cristina Tarcea: Mi-a replicat la modul sec ca vor ignora dispozitiile art 33 si vor aplica dispozitiile art 32.

Denise Rifai: Discutia a avut loc deci inainte sa vedem motivarea curtii?

Cristina Tarcea: Cu mult timp inainte de motivare, pe 15 noiembrie.

Denise Rifai: V-au motivat?

Cristina Tarcea: Eu dupa motivare am citit cu foarte mare curiozitate si atentie decizia si nu am vazut niciun cuvant si nicio referire la art 33.

Denise Rifai: Adica era exact acel art 33 din legea 304 care arata, explica si desface cum de fapt se alcatuieste un complet.

Cristina Tarcea: Cine conduce un complet.

Denise Rifai: Ca a spus in privat Valer Dorneanu. Sunt posibile astfel de intalniri intre presedintele CCR si presedintele Curtii Supreme?

Cristina Tarcea: Posibile in ce sens?

Denise Rifai: Legale?

Cristina Tarcea: Da, normal ca sunt legale. De ce? A spus cineva ca n-ar fi legal sa te intalnesti cu un alt conducator de institutie?

Denise Rifai: E o perioada sensibila pentru justitie acum si exista aceasta aceasta tendinta sa se interpreteze imediat orice. Cu Tudorel Toader ministrul Justitiei ati avut vreun dialog?

Cristina Tarcea: Ma intalnesc foarte des cu dansul la CSM. Nu este nelegal sa te intalnesti cu sefii institutiilor cu care in mod normal trebuie sa colaborezi. Eu ma feresc ca de foc, cam de gand am inceput mandatul, sa ma intalnesc cu presedintii de institutii. Dar ar fi fost total nepoliticos din partea mea sa nu dau curs unei invitatii pe care mi-a transmis-o domnul Dorneanu.

Denise Rifai: Cu ministrul Toader ati discutat despre aceste trei ordonante despre care am vorbit pana acum?

Cristina Tarcea: Nu, pentru ca aceste ordonante au fost discutate intr-un grup de lucru, la Ministerul Justitiei, vineri dimineata la opt si jumatate, iar acel grup de lucru nu a fost condus de ministrul Justitiei, care eu am inteles ca era in concediu, ci de directoarea Directiei Legislatie din cadrul Ministerului Justitiei si ce mi s-a parut ciudat e ca desi s-a facut acest grup de lucru, reprezentantilor participanti, desi li s-au inmanat copii dupa acele proiecte de acte normative, au fost rugati sa pastreze confidentialitatea asupra continului acelor acte normative. Dupa doua ore dupa ce s-a terminat grupul de lucru am lecturat din presa continutul ordonantelor, asta e o alta problema.

Denise Rifai: Deci a fost un grup de lucru facut la misto, cum spunem noi. Facut doar ca sa fie.

Cristina Tarcea: Nu am fost acolo, nu pot sa spun din propriile perceptii, dar cam asa am inteles, din ce mi s-a povestit.

Denise Rifai: Aveti vreun simtamant de teama cu privire la rezultatul acestei anchete? Aceasta cercetare disciplinara unde sunteti subiect pentru modul in care au fost alcatuite completurile de cinci?

Cristina Tarcea: Nu mi-e teama de nimic.

Denise Rifai: Mandatul cand va expira?

Cristina Tarcea: In septembrie.

Denise Rifai: Veti candida pentru un nou mandat? Puteti candida pentru un nou mandat?

Cristina Tarcea: Sa citez din clasici? Aproape ca m-am hotarat. Mai intai trebuie sa fiu eu foarte convinsa ca aceasta actiune disciplinara nu are drept, printre alte scopuri, si acela de a ma impiedica sa mai candidez.

Denise Rifai: Cine face numirea acum?

Cristina Tarcea: Consiliul Superior al Magistraturii.

Denise Rifai: E o regula noua?

Cristina Tarcea: Da, e una dintre modificarile care au fost aduse Legii 303 prin modificarile de asta vara.

Denise Rifai: Presedintele Klaus Iohannis ce rol va avea in numirea sefului de la ICCJ?

Cristina Tarcea: Niciunul. Numirea se face de catre sectia de judecatori a CSM.

Denise Rifai: I-a fost taiat acest prerogativ?

Cristina Tarcea: Da.

Denise Rifai: Cand?

Cristina Tarcea: In septembrie, cand a intrat in vigoare Legea de modificare a Legii 303.

Denise Rifai: Exceptional. Deci CSM, prin Lia Savonea...

Cristina Tarcea: Prin sectia pentru judecatori.

Denise Rifai: Vor decide cine va fi noul sef de la ICCJ.

Cristina Tarcea: Da.

Denise Rifai: Miza este una colosala.

Cristina Tarcea: Da, vad ca aveti ceva dubii. Am sa va spun punctul meu de vedere, chiar cu riscul de a supara pe unii. Nu mi se pare o solutie legislativa gresita. Este o solutie legislativa buna, pentru ca asa trebuie sa fie intr-un stat de drept. in cariera si promovarea judecatorilor nu trebuie sa aiba un cuvant de spus decat corpul judecatorilor. Problema este alta. Din punctul meu de vedere, problema medierii cuiva din exteriorul puterii judecatoresti s-ar putea pune doar in ipotezele in care ar exista dubii cu privire la o echidistanta totala a acelei institutii.

Denise Rifai: Exista aceste dubii?

Cristina Tarcea: Da, daca va uitati in spatiul public, cred ca numai de dubii va loviti. Asta e realitatea romaneasca, totul este vazut in alb si negru, nimic nu este vazut in nuante de gri. Ceea ce voiam eu sa mai subliniez este faptul ca problema societatii romanesti nu este aceea a institutiilor. Institutiile trebuie sa-si faca treaba oricum s-ar numi ele. Din punctul meu de vedere problema este a persoanelor care lucreaza in acele institutii. Este extrem de important.

Denise Rifai: La ce va referiti?

Cristina Tarcea: La totul. La pregatire profesionala, la verticalitate, la demnitate. Este extrem de important, mai ales in perioade din acestea tulburi...

Denise Rifai: Ce inseamna verticalitate in viziunea Cristinei Tarcea?

Cristina Tarcea: Eu am sa va spun cam cum vad eu verticalitatea: sa se faca dreptate de ar fi sa moara lumea. Pentru mine asta este un diftong la care nu am renuntat niciodata. De aceea nici nu mi-e frica. Eu imi si permit, eu sunt un om singur, eu nu am copii de intretinut, nu am familie de sprijinit. Toate presiunile care se fac asupra mea...

Denise Rifai: Se fac presiuni?

Cristina Tarcea: O, Doamne, sunteti atenta la realitate?

Denise Rifai: Ati primit telefoane de la oameni politici?

Cristina Tarcea: O, nu, pana aici chiar nu s-a ajuns. Asta ar mai fi lipsit. Desi am fost intrebata la un moment dat daca am bodyguarzi sau nu. Anunt si pe calea asta ca nu am bodyguard si nu o sa accept niciodata un bodyguard. Deci eu imi permit pentru ca sunt singura si nu depind altii de mine sa fiu dreapta si sa respect intotdeauna legea.

Denise Rifai: Colegi de-ai dumneavoastra judecatori care aleg, de exemplu, sa se pensioneze pentru a se retrage unei presiuni mai mari... De exemplu, cazuri care din completurile de judecata se retrage un judecator care alege sa se pensioneze.

Cristina Tarcea: Nu pot sa resping ideea ca este si aceasta o modalitate de a-ti vedea linistit de viata in contextul tulbure actual. E o problema fenomenul pensionarilor, cel putin la iCCJ in ultimul an au fost foarte multe pensionari.

Denise Rifai: Asta inseamna ca sunt locuri libere la ICCJ?

Cristina Tarcea: Sunt posturi vacante multe, dar este chiar in curs de derulare o procedura de ocupare a posturilor vacante de judecatori pe toate sectiile.

Denise Rifai: Prin examen?

Cristina Tarcea: Nu prin examen. Examenul a fost desfiintat in urma modificarilor aduse tot legilor justitiei.

Denise Rifai: Deci presedintele tarii nu mai numeste seful la ICCJ si judecatorii de la ICCJ nu mai intra in mandat prin examen. Dar prin ce intra in mandat judecatorii de la ICCJ?

Cristina Tarcea: Pe o procedura de evaluare care se face de catre o comisie mixta pe baza hotararilor pronuntate de-a lungul timpului de candidat si apoi in urma unui interviu care este sustinut in fata CSM, desigur Sectia pentru judecatori, ca asa e normal.

Denise Rifai: Eu as vrea sa urmarim un material de astazi foarte scurt cu presedintele PSD, Liviu Dragnea, care sustine ca nu mai aspira la nicio functie in statul roman si nu ii pasa daca CCR desfiinteaza si completul de 3 judecatori, un complet care i-a adus condamnare in dosarul Bombonica.

Cristina Tarcea: Pai atunci ati putea sa nu mai puneti materialul.

Denise Rifai: Deci intelegem ca va fi inca de pe 14 seara, are termen la iCCJ de pe 15...

Cristina Tarcea: Pe 15 este termenul?

Denise Rifai: Asa am inteles astazi de la domnul presedinte. A tot amanat, a fost bolnav, a avut treaba multa, nu a avut avocat si a tot amanat. il ajuta aceasta taraganare si tergiversare? Cand vom vedea un verdict final la Liviu Dragnea?

Cristina Tarcea: Nu stiu ce sa spun, mai ales in contextul asta in care exista sesizarea la CCR. Probabil completul...

Denise Rifai: Deci sesizarea la CCR in primul rand ii ajuta pe cei care sunt judecati in completele de 3 acum?

Cristina Tarcea: Vizeaza aceasta sesizare toate completele de 3 judecatori in perioada 2003-2019. Deci ii ajuta pe toti cei care au fost judecati de un complet de 3.

Denise Rifai: Deci primul castigator al sesizarii facute la CCR de Florin Iordache este acelasi Liviu Dragnea.

Cristina Tarcea: Eu am inteles ca domnul Iordache a facut sesizarea.

Denise Rifai: Am spus ca primul beneficiar ar fi chiar presedintele PSD. Bun. Dar totusi, vorbim de un proces care isi are foarte indelung asteptat sentinta finala. imi spuneti ca lucrurile vor evolua in functie de...

Cristina Tarcea: Decizia CCR cu certitudine.

Denise Rifai: In cazul lui Darius Vilcov, de exemplu, la fel putem vorbi, de o tergiversare?

Cristina Tarcea: Putem vorbi de incidenta deciziei CCR pe conflictul privind completele de 3 judecatori in toate cauzele in care s-au pronuntat completele d 3 judecatori. Deci nu vizeaza o persoana, doua, trei, ci toate persoanele judecate de complete de 3 judecatori. Dar trebuie sa facem o distinctie, nu este vorba de orice fel de complet de 3 judecatori, este vorba de un anume complet, de complet specializat pe judecata infractiunilor de coruptie. si poate nu ar strica sa facem o discutie pe tema asta, pentru ca acum sunt dezlegata de obligatia de rezerva. si de ce spun asta? Mi s-a mai cerut punctul de vedere cu privire la aceasta problema inainte de a exista sesizarea CCR si am fost foarte refractara in a da amanunte pentru ca un complet al iCCJ trebuia sa se pronunte exact pe aceasta problema a legalei sau nelegalei constituiri a completelor specializate in judecata faptelor de coruptie. Dar acum, existand aceasta sesizare si eu trebuind oricum sa fac un punct de vedere la iCCJ, nu mai am obligatia de rezerva, pentru ca totul a devenit public. si am sa va explic despre ce este vorba. A existat o lege din anul 2000, Legea 78/2000 care intr-adevar statua ca in ipoteza infractiunilor de coruptie acestea sa nu poata fi judecate decat de complete specializate. Initial, in anul 2000 a fost o posibilitate de a constitui aceste completuri, dupa aceea prin modificarile aduse prin Legea 161/2003 posibilitatea a devenit obligatie. Deci trebuia sa judeci numai in complete specializate aceste fapte de coruptie. Istoria legislativa este foarte lunga si stufoasa, n-am sa stau sa v-o povestesc pe toata. Cert este ca la un moment dat a mai aparut o OUG, Ordonanta 43/2002, prin care s-a infiintat PNA-ul, devenit ulterior DNA si care cuprindea o dispozitie, era vorba de Art. 28 din acea ordonanta, care spunea ca judecatorii care fac parte din completele specializate in fapte de coruptie sunt salarizati suplimentar cu un procent de 40%. Acea ordonanta a trecut prin Parlament, a fost aprobata prin Legea 601/2005, iar potrivit acelei legi, articolului 28 i s-a mai adaugat un aliniat, este vorba de aliniatul 5 potrivit caruia de acest spor anticoruptie beneficiau nu doar completele specializate pentru fapte de coruptie de la instantele inferioare, curti de apel, tribunale, judecatorii, ci si toti judecatorii iCCJ. incepand cu presedintele si terminand cu ultimul judecator de la ultima sectie civila, si cand spun ultimul ma gandesc la vechime, nu la altceva. Prin urmare, Legea 601 a acordat vocatia de a judeca fapte de coruptie tuturor judecatorilor de la iCCJ. Acesta a fost si motivul pentru care de-a lungul timpului s-au emis multe ordine. Unul dintre ordine avand si o nota de fundamentare in care se mentioneaza ca incepand de la momentul intrarii in vigoare a Ordonantei 43 la Sectia penala completele vor functiona permanent ca complete specializate pe fapte de coruptie. Ulterior, sigur ca da, a intrat in vigoare Legea 304 care prevedea posibilitatea de data asta a constituirii completelor specializate, dar in materie de coruptie nu se aplica Legea 304 care este o lege generala, ci Legea 79.

Denise Rifai: Este o alta poveste care vine sa sublinieze cumva, in anumite spatii, ca si aceste completuri nu au fost alcatuite corect.

Cristina Tarcea: Exact.

Denise Rifai: Pentru cine are ochi si doreste sa priveasca adevarul legilor in fata ca si aceste completuri au fost organizate corect. Spuneam ca vreau sa va intreb despre procurori. V-as intreba despre ministrul Justitiei. As vrea sa inteleg in apreciere dumneavoastra cum vedeti dumneavoastra aceste lectii de drept, pozitionarea domniei sale fata de noi, atitudinea pe care a avut-o cu colegii care-l critica. Noi il vedem ca pe un tip cu mult tupeu.

Cristina Tarcea: Ceea ce pot sa va spun este faptul ca si noi ICCJ emitem acreditari la cerere. Ii cunosc foarte bine pe cei 2 colegi ai dumneavoastra carora li s-a respins acreditarea. Cei 2 colegi nu au creat niciodata ICCJ probleme si ca au respectat intotdeauna regulile. Problema nu e la ei si cred ca prin asta v-am raspuns.

Denise Rifai: Avem situatii in care procurorul se intoarce spre judecator daca judecatorul nu-i vine cu decizia pe care el si-o doreste in dosarul pe care el il instrumenteaza, ii face cumva vreun dosarul judecatorului? Joaca procurorii politic in statul roman?

Cristina Tarcea: Cu certitudine nu pot specula pe ideea daca procurorii joaca politic sau nu. Ceea ce pot sa va spun cu acelasi risc de a supara pe multa lume, am sa va spun din experienta mea de judecator civilist la iCCJ. Din 2013 de cand am condus atat de abuziv completele de 5 judecatori in calitate de vicepresedinte al iCCJ, am condus completele specializate completele de 5 judecatori si am constatat ca au fost situatii in care parchetul nemultumit de o anumita solutie pronuntata de un judecator, a sesizat Inspectia Judiciara cu o sesizare privind anumite abateri disciplinare de regula ca nu erau intrebuintati termenii cei mai potriviti in cadrul hotararilor judecatoresti. Am avut 3 situatii de genul asta pana acum. Mi s-a parut ciudat nu numai faptul ca sesizarile au fost facute de procurori, parchet, mi s-a parut ciudat si faptul ca Insp. Jud. cu multa usurinta a dat curs acelor sesizari. Prin urmare, un exemplu concret prin care v-am ilustrat faptul ca uneori, intr-adevar nemultumiti de o solutie se proceda si la aceasta maniera. Nu sunt judecator penalist, nu as putea sa va spun daca de aceeasi maniera s-a procedat si in materie penala. Judecatorii la fel ca si parlamentarii au o oarecare imunitate in sensul ca urmarirea penala, punerea in miscare a actiunii penale, arestarea nu se pot dispune decat cu avizul CSM. Abuzul pe linie penala daca ar fi tentat cineva sa-l comita exista aceasta cenzura.

Denise Rifai: Are putere judecatorul asupra procurorului?

Cristina Tarcea: N-as folosi termenii astia.

Denise Rifai: E normal sa fie si procurorul si judecatorul magistrat?

Cristina Tarcea: Imi puneti o intrebare grea nu pentru ca raspunsul ar fi greu, ci pentru faptul ca trebuie sa fie foarte nuantat.

Denise Rifai: Procurorul este avocatul statului?

Cristina Tarcea: Potrivit Constitutie, procurorul face parte din autoritatea judecatoreasca, procurorii constituie o sectie a CSM.

Denise Rifai: In termeni simpli - pe Constitutie procuror=avocat al poporului?Cristina Tarcea: Problema este daca aceste dispozitii constitutionale reprezinta sau nu un principiu in ceea ce priveste organizarea si functionarea procurorilor de acceptat potrivit jurisprudentei si legislatiei europene.

Denise Rifai: Daca ar avea puteri diferite, ar mai fi acest stres al judecatorului ca poate fi santajat, manevrat de procuror?

Cristina Tarcea: Ei au puteri diferite. Procurorul face urmarire penala, judecatorul da solutia.

Denise Rifai: Dar statut comun, magistrati si unii si ceilalti.

Cristina Tarcea: Nu au chiar statut comun pentru ca judecatorul este inamovibil, procurorul este doar stabil. Unii spun ca si independent, altii spun ca n-ar fi independent si asta de acum e natura de a ridica probleme daca e independent, pentru ca in sistemul continental european exista cam 3 modalitati de reglementare a statutului procurorului.

Denise Rifai: Nu mai avem mult timp la dispozitie.

Cristina Tarcea: Nu mai avem timp?

Denise Rifai: V-as intreba in opinia dumneavoastra In statul roman ar trebui sa vedem o distinctie clara si ar trebui ca in tagma magistratilor sa fie doar judecatorii?

Cristina Tarcea: Pana nu revizuim Constitutia si din acest punct de vedere n-avem ce sa facem, trebuie sa acceptam ideea ca si procurorii sunt magistrati.

Denise Rifai: Sectia de investigare a magistratilor este un instrument de joc politic?

Cristina Tarcea: Asa cum v-am mai povestit, problema nu este a institutiilor, problema este a oamenilor care functioneaza in aceste institutii a profesionalismului, verticalitatii si independentei lor si a respectului fata de sine.

Denise Rifai: Noi intelegem ca nu se intampla cum ar fi trebuit si ca la conducerea acestei Sectii nu se afla chiar profesionalistii?

Cristina Tarcea: N-am spus asta. Urmeaza s-o demonstreze pe parcurs ca sunt profesionisti si specialisti.

Denise Rifai: Laura Codruta Kovesi duce o lupta apriga cu statul roman pentru a putea candida la functia de procuror sef european. Ultima ideea aparut in spatiul public dincolo de lupta aceasta nebuna cu legile justitiei, a aparut o declaratie in spatiul public a deputatului PSD, Serban Nicolae care spune ca ar fi o idee eronata ca Romania sa adere la Parchetul European. Pentru ca Laura Codruta Kovesi sa nu mai poata candida. Romania ar trebui sa nu mai faca parte din acest parchet european. Coincidenta este ca Tudorel Toader, ministrul Justitiei inca intarzie sa trimita inspre U.E. nominalizarile pentru cei 3 procurori cu care Romania trebuie sa fie prezenta la masa acestui parchet. Am vazut clar idee clar exprimata de Guvern cum ca nu Laura Codruta Kovesi este propunerea Guvernului pentru postul de sef al acestui parchet.

Cristina Tarcea: Cu privire la acest aspect pot sa va spun ca din pacate, Romania intotdeauna s-a cam pripit atunci cand a trebuit sa-si asume niste obligatii internationale si o sa va dau exemplul care mi-e cel mai apropiat ratificarea conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Am ratificat-o de dragul de a intra cat mai repede in cadrul Consiliului Europei, nu am facut niciun fel de studiu de compatibilitate, nu am vazut in ce masura legislatia noastra poate sa faca fata tuturor garantiilor si exigentelor conventiei si ne-am trezit cu un val de condamnari care nu se mai termina nici acum. Pripeala nu este o noutate pentru mine, dar din moment ce tot ai facut pasul si tot ai incercat, ai depus eforturi sa faci parte dintr-un anume club si eu imi amintesc Romania a fost chiar stat fondator al acestui proiect, cred ca este o dovada de totala neseriozitate indiferent din ce motive.

Denise Rifai: Romania trebuie nu sa fie parte in opinia dumneavoastra din cadrul acestui Parchet European?

Cristina Tarcea: Daca ne dorim o legislatie europeana, practici europene, daca dorim lipsa abuzurilor in conformitate cu principiile europene, eu cred ca este un ucru bun ca Romania sa faca parte din acest proiect al P.E. asa cum a si initiat la inceput acest proiect.

Denise Rifai: Ne-am putea trezi in situatia in care Romania sa se retraga?

Cristina Tarcea: Totul este posibil in ziua de azi, dar depinde si ce costa acest totul este posibil in viitorul mai apropiat sau mai indepartat.

Denise Rifai: Laura Kovesi ar merita sa ajunga procuror sef european?

Cristina Tarcea: Am inteles ca a trecut printr-o comisie. Nu am putut sa vad decat un fragment din acele audieri ca a trecut cu brio peste acea comisie, initial de profesionisti, tehnicieni ai dreptului asa ca orice persoana care a primit confirmarea pregatirii profesionale calificate din partea unor astfel de specialisti, merita sa fie procuror sef european.

Denise Rifai: Si in opinia dumneavoastra doamna presedinte, cui ii este atat de frica sau de ce se tem oamenii astia atat de mult de Laura Codruta Kovesi in postura de procuror sef european? Mandatul ar incepe undeva la nivelul anului 2021 deci se fac toate aceste declaratii in spatiul public, declaratii care nu fac altceva decat sa faca rau Romaniei, sa vii sa spui ca poate nu ar trebui sa facem parte din Parchetul european, tu ca Guvern sa vii sa spui. Dar noi nu o sustinem pe Kovesi...Ce se intampla? Cui ii e atat de frica? De ce le e atat de frica? dumneavoastra cum traduceti, ca simplu cetatean?

Cristina Tarcea: Mie nu imi este frica de doamna Laura Codruta Kovesi si ii doresc mult succes sa isi indeplineasca acest obiectiv in cariera profesionala. in rest, sunt speculatii.

Denise Rifai: Multumesc frumos pentru prezenta in emisiune, pentru faptul ca am deschis impreuna aceasta prima editie Legile puterii. V-as intreba inainte sa ne luam ramas bun dupa aceasta prima parte, care sunt doamna presedinte pentru dumneavoastra aceste legi ale puterii?

Cristina Tarcea: Legile puterii... As vrea sa fiu asa mai umana in ultima parte a emisiunii noastre si nu tehnica - mie mi se pare cea mai importanta lege a puterii, indiferent de pozitia pe care o ocupi, este legea bunului simt. Eu cred ca daca ai bun simt, daca ai educatie, restul vine de la sine.

Denise Rifai: Multumim frumos pentru prezenta in emisiune si sa va vedem si pana in septembrie inca o data aici in platoul Realitatii Tv.

Cristina Tarcea: Cu certitudine.

Denise Rifai: Si de ce nu, pe mai departe la sefia Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Multumesc frumos. Scurta pauza de publicitate”.

Sursa : www.juri.ro