25 mar 2019 - ICCJ

Inalta Curte, data pe mana CCR (Document)

Lumea Juridica publica sesizarea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Cristina Tarcea (foto) – a fost data pe mana Curtii Constitutionale a Romaniei.

Mai precis, vicepresedintele Camerei Deputatilor Florin Iordache – delegat temporar la conducerea forului parlamentar – a cerut CCR sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre ICCJ si Parlamentul Romaniei, cauzat de refuzul instantei supreme de a aplica si respecta legea care prevede infiintarea de completuri de judecata specializate.

Sesizarea vine in contextul in care la Inalta Curte nu exista completuri specializate de judecata in ceea ce priveste faptele de coruptie, in ciuda faptului ca art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede imperativ ca „pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Asa cum puteti citi in documentul atasat la finalul articolului, cea mai spectaculoasa parte din cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala este aceea in care Florin Iordache acuza ICCJ ca a incalcat legea timp de 16 ani si ca nu si-a respectat nici macar propria jurisprudenta, in ciuda faptului ca aceasta constituie izvor de drept.

Mai precis, este vorba despre

intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Acest act normativ a modificat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Odata cu modificarea legislativa, a devenit obligatorie judecarea in prima instanta a cauzelor de coruptie si asimilate celor de coruptie de catre completuri specializate.

De asemenea, Iordache se refera la incalcarea de catre ICCJ a propriei Decizii nr. 17/2018, pronuntata intr-un recurs in interesul legii. Prin respectiva decizie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca normele de organizare judiciara referitoare la compunerea completurilor de judecata specializate sunt norme de ordine publica, care ocrotesc un interes public si anume buna administare a justitiei iar incalcarea lor este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Cele mai importante fragmente din sesizarea trimisa CCR de catre Florin Iordache:

„I. Circumstantele cauzei

Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie statueaza, imperativ, ca judecarea in prima instanta a cauzelor avand ca obiect infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate acestora se face, in toate cazurile, de completuri specializate (art. 29 alin.1 din lege).

Daca in forma initiala a Legii nr.78/2000, constituirea acestor completuri de judecata era o facultate pentru instante („pot fi constituite”), ulterior modificarii acesteia prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, constituirea completurilor specilaizate in aceasta materie a devenit obilgatorie, indiferent de nivelul instantelor, textul art 29 alin. (1) fiind imperativ: „pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.

In cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au fost constituite astfel de completuri specializate in materie de coruptie, omisiune care a generat si genereaza o violare a principiului legalitatii, a separatiei puterilor si a dreptului la un proces echitabil care include dreptul la judecarea unei cauze de catre o instanta „stabilita de lege”.

Refuzand aplicarea legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie se situeaza in afara ordinii constitutionale, incalcand exigentele statului de drept, situatie care este de natura sa determine un conflict juridic de natura constitutionala, ce poate fi dezlegat numai de catre Curtea Constitutionala. (...)

III. Fondul cauzei (...)

Inalta Curte de Casatie si Justitie avea obligatia de a aplica art. 29 din Legea nr. 78/2000 conform regulilor stabilite de legiuitor, fapt ce impunea constituirea, in mod obligatoriu dupa anul 2003, a unor completuri specializate in materia infractiunilor de coruptie pentru judecata in prima instanta.

Or, Inalta Curte de Casatie si Justitie a ignorat dispozitiile exprese ale legii, cat si de competenta sa, prevazuta de art. 126 din Constitutie. A ignorat propria-i Decizie pronuntata intr-un recurs in interesul legii, Decizia nr. 17/17 septembrie 2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care a stabilit ca normele de organizare judiciara referitoare la compunerea completurilor de judecata specializate sunt norme de ordine publica, care ocrotesc un interes public si anume buna administare a justitiei iar incalcarea lor este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Astfel, incalcarea normelor privind compunerea completului de judecata atrage nulitatea absoluta a tuturor actelor si masurilor dispuse de acel complet, potrivit dispozitiilor art. 281 alin. (1) litera a) Cod proc. pen.

Avand in vedere caracterul continuu al acestei practici, nu suntem in prezenta unor acte ce ar putea fi contestate in cadrul unor proceduri prevazute de lege, ci de un veritabil conflict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlament, generat de depasirea rolului constitutional al instantei supreme, cu incalcarea competentei autoritatii legiuitoare.

Fata de normele constitutionale de referinta, instantele nu pot legifera si, de asemenea, nu pot refuza aplicarea legii, astfel de conduite echivaland cu incalcarea normelor constitutionale mentionate.

In ceea ce priveste al doilea aspect, care vizeaza incalcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul ca nu este asigurata impartialitatea obiectiva a instantei judecatoresti, datorita modului de constituire a completurilor pentru judecarea in prima instanta a cauzelor de coruptie, consideram relevante considerentele care au stat la baza Deciziei Curtii Constitutionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 prin care a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de hotararile Colegiului de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incepand cu Hotararea nr. 3/2014, potrivit carora au fost desemnati prin tragere la sorti doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecatori, contrar celor prevazute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 255/2013.

Prin paragraful 177 din decizie, Curtea Constitutionala statueaza ca „instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata. Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. ...Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta”.

Totodata, Decizia Curtii Constitutionale nr. 838 din 27 mai 2009 subliniaza in sensul ca instantele judecatoresti trebuie sa respecte legea, de drept material sau procesual, si ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege, considerente aplicabile mutatis mutandis si in cauza de fata. (...)

IV. Concluzii

1. . De la intrarea in vigoare a modificarii art.29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, facuta prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, compunerea completurilor pentru solutionarea cauzelor de coruptie in prima instanta in cadrul Sectiei penale de la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a facut prin ignorarea legii, infrangandu-se astfel vointa Parlamentului, ca autoritate legiuitoare si cu nesocotirea jurisprudentei instantei constitutionale si a celei europene, asadar implicit a art. 1 din Constitutie, care consacra valorile fundamentale ale statului roman - stat de drept, bazat pe principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, in care este obligatorie respectarea legii si a suprematiei Constitutiei.

2. Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a savarsit si savarseste acte si actiuni concrete, prin care isi aroga competente ce nu ii apartin, incalcand competenta constitutionala a altei autoritati, si anume a Parlamentului generand un conflict juridic de natura constitutionala cu Parlamentul, a carui gravitate se rasfrange in mod direct in garantarea accesului liber la justitie, in sensul afectarii acestuia pe componenta asigurarii impartialitatii instantelor de judecata (in sens obiectiv).

3. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romaniei, (Decizia nr. 685/07.11.2018 referitoare la compunerea completurilor de 5 judecatori), nelegala compunere a instantei constituie o nulitate absoluta, fiind incalcata o norma ce ocroteste un interes public, ceea ce genereaza o nulitate neconditionata de existenta vreunei vatamari.

4. Va solicitam sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala generat de conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in raporturile cu Parlamentul Romaniei, constand in refuzul de a fi adoptat masurile necesare constituirii in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de completuri de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, de la data modificarii art. 29 alin.(1) din lege prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, ceea ce semnifica refuz de aplicare a legii si substituirii in acest mod, implicit, unicii autoritati legiuitoare a tarii, Parlamentul Romaniei.

Totodata, odata cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, este necesara indicarea conduitei in acord cu prevederile constitutionale la care autoritatile publice trebuie sa se conformeze, respectiv exercitarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a atributiilor sale, in acord cu dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dar si corectarea efectelor generate de aceasta conduita, de la intrarea in vigoare a Legii nr.161/2003 si pana in prezent, tinand seama de riscul condamnarii Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru nerespectarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale in cauzele solutionate cu incalcarea jurisprudentei constante a acestei Curti”.

Textul complet al sesizarii CCR

Sursa : www.juri.ro