09 oct 2019 - ICCJ

Inalta Curte a stabilit primul termen in camera preliminara in dosarul Revolutiei

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au stabilit pentru data de 29 noiembrie primul termen în cameră preliminară în dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Potrivit portalului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, primul termen in camera preliminara in dosarul Revolutiei a fost stabilit pentru data de 29 noiembrie, la ora 09.00.

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Sectiei militare din Parchetul General au trimis in judecata dosarul Revolutiei din decembrie 1989, in care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus si Emil Dumitrescu au fost pusi sub acuzare pentru infractiuni contra umanitatii. In aceeasi cauza, procurorii militari au decis clasarea pentru fostul dictator Nicolae Ceausescu, pentru fostul premier posdecembrist Petre Roman, pentru Vlad Iulian, fost sef al DSS, si pentru Vasile Milea, fost ministru al Apararii.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate dupa 13 iunie 2016.

Pe 21 decembrie 2018, procurorii Sectiei militare din Parchetul Generel anuntau ca au dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus si Emil Dumitrescu, in dosarul Revolutiei din decembrie 1989.

Ion Iliescu, membru si presedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. si fost vice prim-ministru al Guvernului Romaniei, Iosif Rus, fost comandant al Aviatiei Militare, si Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzati in dosarul Revolutiei din decembrie 1989 de infractiuni contra umanitatii.

Probatoriul administrat, arata Parchetul, a relevat ca intreaga forta militara a Romaniei, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne - Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice, incepand cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia. Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman. Cercetarile vizeaza faptul ca prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

In acest context, in intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuse.

Psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arata procurorii.

Totodata, aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat releva ca Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, si ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din M.Ap.N., fara a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodata, Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, ar fi intervenit in noaptea de 22/23.12.1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza, asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni si ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la ranirea unor persoane. A emis si alte ordine militare, conduite care in afara rezultatelor concrete enuntate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin aparitiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum si prin activitatea de conducere si coordonare in cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Romane incepand cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit in mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent in intervalul 22 - 30 decembrie 1989.

Sursa : www.mediafax.ro