30 oct 2019 - ICCJ

ICCJ, DECIZIE CU PRIVIRE LA MINORII CARE AU IMPLINIT 16 ANI - “Se presupune legal ca minorul are motricitatea fizica si discernamantul pentru a munci”

Lumea Juridica prezinta Decizia 15/2019 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, a luat in examinare recursul in interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, vizand interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedura penala in cazul suspectilor sau inculpatilor minori care au implinit varsta de 16 ani.  Judecatori:Ilie Iulian Dragomir - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completuluiLaura-Mihaela Ivanovici - presedintele Sectiei I civileEugenia Voicheci - presedintele Sectiei a II-a civileCorina-Alina Corbu  - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscalDaniel Gradinaru - presedintele Sectiei penaleRodica Cosma  - judecator la Sectia penalaValentin Horia Selaru - judecator la Sectia penalaLeontina Serban  - judecator la Sectia penalaMirela Sorina Popescu  - judecator la Sectia penalaSilvia Cerbu - judecator la Sectia penalaMarius Dan Foitos  - judecator la Sectia penalaAndrei Claudiu Rus - judecator la Sectia penalaStefan Pistol - judecator la Sectia penalaAna-Hermina Iancu - judecator la Sectia penalaIoana Alina Ilie - judecator la Sectia penalaFrancisca Maria Vasile - judecator la Sectia penalaFlorentina Dragomir - judecator la Sectia penalaMaricela Cobzariu - judecator la Sectia penalaIonut Mihai Matei - judecator la Sectia penalaSimona Gina Pietreanu  - judecator la Sectia I civilaEugenia Puscasiu - judecator la Sectia I civilaMarian Buda - judecator la Sectia a II-a civilaRuxandra Monica Duta - judecator la Sectia a II-a civilaIonel Barba - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalMariana Constantinescu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal Minuta Inaltei Curti:“Admite recursul in interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedura penala, stabileste ca:  In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un suspect sau inculpat minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.  Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala”. Extras din decizia Inaltei Curti:

“Divergenta opiniilor jurisprudentiale provine din aprecierea diferita asupra obligatiei de prestare a unei munci neremunerate in folosul comunitatii, obligatie dispusa de procuror prin ordonanta de renuntare la urmarirea penala a suspectului sau inculpatului minor care a implinit varsta de 16 ani. In opinia completului competent cu solutionarea prezentului recurs in interesul legii, chiar daca este adevarat ca, in unele legislatii, munca in folosul comunitatii este considerata a fi o pedeapsa, in viziunea legiuitorului roman o astfel de masura nu reprezinta decat o obligatie care se aplica in cadrul unor masuri de individualizare judiciara (amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere) pentru a inlesni integrarea sociala a persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penala. Din acest motiv nu este justificata opinia care sustine ca legiuitorul ar fi exclus munca in folosul comunitatii din randul obligatiilor care pot fi impuse minorilor deoarece, prin stabilirea acestei masuri, s-ar ajunge la aplicarea unei pedepse infractorului minor.De altfel, din examinarea art. 121 din Codul penal se observa ca si obligatiile prevazute de acest text de lege au un caracter independent fata de masurile educative, urmarind sa contribuie in plus la reintegrarea sociala a minorului care a comis infractiuni. Or, in viziunea legiuitorului roman, tocmai acesta este si scopul muncii neremunerate in folosul comunitatii.Spre deosebire de alte state europene in care se aplica munca in folosul comunitatii ca forma de pedeapsa alternativa la pedepsele cu privare scurta de libertate, in sistemul de drept national aceasta nu reprezinta o alternativa prevazuta de lege pentru pedepse privative de libertate.  Chiar in statele europene in care munca in folosul comunitatii constituie o pedeapsa alternativa la pedeapsa privativa de scurta durata pot fi pedepsiti cei care sunt majori, dar si minorii ce au implinit deja 16 ani, evident si in cazul acestora din urma numai dupa obtinerea consimtamantului. Indiferent de denumire (munca de interes general, pedeapsa in comunitate sau serviciu comunitar) ori de natura juridica (pedeapsa principala, obligatie de supraveghere, masura provizorie sau educativa sau chiar avand tripla natura juridica: pedeapsa principala, obligatie de supraveghere, precum si pedeapsa complementara aplicata la infractiuni rutiere - studiu de drept comparat, Decizia Curtii Constitutionale nr. 666/2018, paragrafele 28 si 29), scopul muncii in folosul comunitatii este, in toate statele, acela de a inlesni reintegrarea sociala a infractorilor, in special a celor minori si tineri.  Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cursul deliberarii, a apreciat intemeiate atat argumentele expuse in sesizarea formulata de Ministerul Public, cat si pe cele mentionate in opiniile specialistilor Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca si Facultatii de Drept din cadrul Universitatii 'Nicolae Titulescu', toate acestea fiind in acord cu punctul de vedere al Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, argumente mentionate anterior si care nu vor fi reluate.  De altfel, toate aceste argumente juridice sunt regasite si au fundamentat solutiile pronuntate de majoritatea instantelor judecatoresti.  Legea procesual penala nu face distinctie dupa cum solutia de renuntare la urmarirea penala si obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii pot fi aplicate fata de un suspect/inculpat major sau minor.  Dispozitiile art. 318 alin. (6) din Codul de procedura penala prevad, in situatia in care procurorul dispune renuntarea la urmarirea penala, posibilitatea de a institui in sarcina inculpatului sau a suspectului, dupa consultarea prealabila a acestuia, a uneia sau mai multor obligatii, printre care si aceea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, pentru realizarea scopului de preventie al legii penale. Obligatia de prestare a unei munci neremunerate in folosul comunitatii este prevazuta de legiuitor ca o forma de adaptare a solutiei de renuntare la urmarirea penala la continutul faptei, la modul si mijloacele de savarsire, scopul urmarit si imprejurarile concrete de savarsire, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii raportat si la persoana suspectului sau inculpatului, conduita sa anterioara savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea consecintelor infractiunii, iar nu ca o pedeapsa. Legislatia penala a diferentiat raspunderea penala a minorilor in doua categorii de varsta, sanctionarea acestora fiind nuantata si in functie de acest criteriu, insa dispozitiile Codului de procedura penala sunt aplicabile tuturor suspectilor sau inculpatilor, indiferent de varsta acestora. Totodata, din perspectiva actualului Cod al muncii, o persoana dobandeste capacitatea generala de munca la implinirea varstei de 16 ani, potrivit dispozitiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care stipuleaza ca: 'Persoana fizica dobandeste capacitatea de munca la implinirea varstei de 16 ani'.   La aceasta varsta se presupune legal ca minorul are motricitatea fizica si discernamantul pentru a munci, asumandu-si in mod direct si total obligatiile din cadrul raporturilor juridice de munca. In situatia examinata, raporturile juridice de munca se nasc si se deruleaza nu prin incheierea unui contract individual de munca, ci in baza unei decizii a autoritatii judiciare”. Decizia Inaltei Curti

Sursa : www.juri.ro