04 nov 2020 - ICCJ

ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală poate fi îndreptată şi împotriva unei hotărâri penale definitive, pronunţate în soluţionarea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală

În şedinţa din 3 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunţat Decizia nr. 68 (în dosarul nr. 2352/1/2020) prin care a stabilit următoarele:

„În interpretarea dispoziţiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală poate fi îndreptată şi împotriva unei hotărâri penale definitive, pronunţate în soluţionarea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.”[1]

 

Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care a primit răspunsul de mai sus a cuprins următoarea întrebare[2]:

„Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală, o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală poate fi îndreptată şi împotriva unei hotărâri penale definitive, dar care nu soluţionează fondul acţiunii penale.”

 

Dispoziţiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală arată că hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă. Iar conform art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Astfel cum se poate observa, instanţa care a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a referit la orice hotărâre penală definitivă, dar care nu soluţionează fondul acţiunii penale, însă răspunsul oferit de instanţa supremă vizează doar „hotărârea penală definitivă, pronunţată în soluţionarea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală”.

Potrivit Codului de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţă o hotărâre prealabilă pentru a oferi o rezolvare de principiu unei chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei. Iar dosarul penal în cadrul căruia a fost formulată sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea hotărârii prealabile are ca punct de pornire o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală[3]. Mai precis, ulterior pronunţării unei hotărâri definitive de condamnare într-un dosar penal al Curţii de Apel Bucureşti, a fost publicată Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale[4] (referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu), prin care s-a statuat că norma penală incriminatoare privind abuzul în serviciu este constituţională numai în măsura în care este vorba de încălcarea legislaţiei primare: legi ale Parlamentului şi ordonanţe / ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. În urma publicării Deciziei nr. 405/2016, persoana condamnată de Curtea de Apel Bucureşti a formulat o cerere, întemeiată pe art. 4 din Codul penal şi pe art. 595 din Codul de procedură penală, de înlăturare a pedepsei şi de constatare a încetării tuturor consecinţelor penale ale hotărârii de condamnare, ca urmare a dezincriminării faptei.

Dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală reglementează procedura în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea, astfel încât instanţa de executare, din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, ia măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor art. 4 din Codul penal.

Art. 4 din Codul penal (cu denumirea marginală „Aplicarea legii penale de dezincriminare”) arată că legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

În sensul celor de mai sus, trebuie menţionată şi Decizia nr. 651/2018 a Curţii Constituţionale[5] prin care s-au statuat următoarele:

- soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională;

- soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituţională.

 

 


[1] http://www.scj.ro/1324/5472/Comunicate-privind-deciziile-pronuntate-de-Completurile-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in/Comunicat-privind-deciziile-pronuntate-de-Completul-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-mat

[2] Sesizarea a fost formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, în dosarul nr. 24527/302/2019

[3] http://www.scj.ro/CMS/0/PublicMedia/GetIncludedFile?id=22572

[4] Publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016

[5] Publicată în Monitorul Oficial nr. 1083 din 20 decembrie 2018