Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind numirea lui Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a lui Marius-Ionuţ Voineag în funcţia de procuror şef al DNA, anunţă Preşedinţia.

,,Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a semnat joi, 30 martie 2023, decret pentru numirea lui Alex-Florin Florenta in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe o perioada de 3 ani, si decretul pentru numirea lui Marius-Ionut Voineag in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, pe o perioada de 3 ani", transmite Administratia Prezidentiala.

Ministerul Justitiei i-a propus pe 27 februarie pe Alex Florin Florenta pentru functia de procuror general al PICCJ si pe Marius Ionut Voineag pentru functia de procuror sef al DNA.

,,Propunerile pentru functia de Procuror General al PICCJ si Procuror Sef DNA sunt urmatoarele: Alex Florin Florenta pentru functia de Procuror General al PICCJ; Marius Ionut Voineag pentru functia de Procuror Sef DNA. Propunerea pentru functia de Procuror Sef al DIICOT va fi anuntata in perioada urmatoare, dupa finalizarea analizei candidaturilor", a anuntat luni, intr-un comunicat, Ministerul Justitiei.

Interviurile pentru functiile de Procuror General al PICCJ, Procuror Sef al DNA, respectiv Procuror Sef al DIICOT au avut loc in 20, 21 si 24 februarie 2023 la sediul Ministerului Justitiei.

,,Interviurile au fost desfasurate in fata Comisiei de interviu constituita, potrivit legii, din reprezentantii Ministerului Justitiei, ai CSM, INM si ASE si compusa din ministrul Justitiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management si un psiholog. In urma fiecarei serii de interviuri, au avut loc consultari extinse si minutioase intre ministrul justitiei si ceilalti membri ai Comisiei de interviu", se arata in comunicat.

Potrivit acestuia, cele trei functii pentru care au fost sustinute interviurile fac parte din ,,infrastructura" functionala de varf a Ministerului Public, un sistem care trebuie sa functioneze armonizat si coerent, inclusiv din perspectiva exercitarii functiilor de procurori sefi de rang inalt, in beneficiul cetatenilor.

,,In analiza candidaturilor si formularea propunerilor au fost luate in considerare multiple date si documente aflate la dosarul fiecarei candidaturi, precum si calitatile si cunostintele demonstrate in fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care tin atat de cariera, experienta, expertiza, calitatile si caracteristicile profesionale, manageriale si psihologice personale ale candidatilor, nevoile de perspectiva ale institutiilor pentru care s-a candidat, precum si proiectiile de functionare eficienta a acestora in cadrul Ministerului Public. Experienta si expertiza profesionala, dosarele solutionate, rezultatele anterioare obtinute pe parcursul carierei, au constituit criterii si argumente de prim rang luate in considerare. Functia manageriala de antrenare si mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitata cu succes doar de catre procurori care se bucura de respectul profesional al colegilor, pe baza maiestriei profesionale personale demonstrate direct si recunoscute in activitatea de aparare a legislatiei si combatere a infractionalitatii", arata Ministerul Justitiei.

,,Este esentiala necesitatea pentru fiecare dintre unitatile de parchet de a fi conduse si reprezentate de un procuror a carui competenta si expertiza profesionala au fost deja demonstrate prin rezultate certe si notabile, prin dosarele complexe instrumentate in cariera, de un lider care dispune de o viziune clara privind misiunea institutiei conduse, capacitatea de a explica si formula corect aceasta misiune prin raportare in prima si ultima ratio la lege, capacitatea de a genera si potenta o cultura institutionala a profesionalismului si legalitatii, care cunoaste resursele fiecarei institutii si cum le poate aloca mai eficient, proiecteaza linii de dezvoltare a capacitatii institutionale si de sporire a eficientei institutiei conduse, dispune de curajul si capacitatea de a moderniza si sofistica actiunea acesteia, de a mobiliza si perfectiona colectivul de procurori, potrivit competentelor prezente si posibil viitoare prevazute de lege, in raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenta cu actiunea institutionala, de riscurile prezente si de perspectiva pentru societate reprezentate de dinamica accelerata a fenomenul criminologic, nu in ultimul rand, de nevoia de coerenta de ansamblu a actiunii Ministerului Public, PICCJ, DNA si DIICOT", a mai transmis ministerul.