17 apr 2020 - ICCJ

Colegiul de conducere al ICCJ va decide, în 23 aprilie, cât va fi restrânsă vacanţa judecătorească. Aflaţi şi ce alte probleme vor fi discutate

Autor: S. A.

Imediat după Sfintele Sărbători Pascale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat decizia de a fi convocat Colegiul de conducere. Şedinţa va avea loc în data de 23 aprilie 2020.

Monitorul Justiţiei a aflat că în cadrul acestei şedinţe va fi pusă în discuţie o analiză a activităţii instanţei supreme începând cu luna martie 2020 şi până în prezent, în condiţiile în care se ştie că această perioadă, la nivelul tuturor instanţelor din ţară a avut loc o restrângere drastică a activităţii, fiind judecate doar urgenţele, printre acestea fiind vorba de arestări, prelungiri de arestări, mandate internaţionale etc, iar la nivelul ICCJ au fost judecate şi recursuri în interesul legii.

În cadrul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi va fi dezbătută şi solicitarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, care vizează, printre altele, restrângerea vacanţei judecătoreşti, în condiţiile existenţei unui număr mare de cauze care au fost amânate şi care au primit termene destul de lungi.

Conform surselor Monitorul Justiţiei, este posibil ca, în urma şedinţei Colegiului, ICCJ să preschimbe termene care să fie date în iunie şi iulie 2020. Deja mai multe complete au dat, în această perioadă a existenţei stării de urgenţă, astfel de termene, drept urmare este posibil ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să lucreze şi toată luna iulie a acestui an, mai ales că cea mai aglomerată secţie este cea de contencios şi multe dintre dosare nu mai suportă tergiversarea judecării lor.

Tot în cadrul Colegiului de conducere al ICCJ din data de 23.04.2020 vor fi puse în discuţie şi cheltuielile care au fost făcute până acum în legătură cu achiziţiile necesare dezinfecţiei şi prevenirii răspândirii coronavirusului, dar a fost nevoie şi de asigurarea întregului personal al insţanţei cu măşti şi mănuşi. În această perioadă, conducerea ICCJ a făcut un gest de solidaritate pentru Curtea de Apel Suceava, care rămăsese fără asflel de echipamente şi a trimis, din totalul achiziţionat la ICCJ, circa 400 de măşti şi 4000 de mănuşi către colegi magistraţi de la Suceava.

După cum se ştie, în 16.04.20202, UNBR a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii  relansarea graduala a activitatii judiciare, în sensul recuperării progresive a activităţii de judecată în perioada acestei prelungiri a stării de urgenţă, prin reevaluarea noţiunii de cauze de 'urgenţă deosebita' şi reorganizarea perioadei de vacanţă judecătorească în sensul restrângerii duratei acesteia, pentru a fi asigurată fluiditatea activităţii judiciare după încetarea stării de urgenţă”.

În solicitarea făcută către ICCJ şi CSM, UNBR a arătat că “aceasta se poate realiza în virtutea atribuţiilor stabilite Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii prin decretul de instituire a stării de urgenţă (art.63). Reevaluarea presupune raportarea noţiunii de 'urgenţă deosebită' prin valorificarea a ceea ce Codul de procedura civilă sau alte legi speciale determină ca fiind cauze care se judecă de urgenţă, în special, dar nu exclusiv, în domeniul mediului de afaceri. Această recuperare progresivă a activităţii de judecată trebuie să aibă în vedere respectarea pentru toţi actorii participanţi la actul de justiţie a măsurilor de protecţie sanitară.


Am observat ca unele instanţe au implementat mijloace de lucru care, exclusiv în perioada stării de urgenţă, reprezintă o bună practică pentru corelarea imperativului funcţionării justiţiei cu necesitatea asigurării protecţiei sanitare pentru justiţiabili, judecători şi avocaţi deopotriva (comunicarea preponderent prin intermediul poştei electronice, utilizarea videoconferinţei în cazurile în care se preteaza folosirea acesteia, pe baza acordului părţilor etc).

Trebuie avut în vedere că aceste mijloace trebuie implementate numai pe durata stării de urgenţă şi cu păstrarea garanţiilor procesuale, astfel cum acestea sunt prevăzute de legile în vigoare, inclusiv de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

b) reorganizarea perioadei de vacanţă judecătorească în sensul restrângerii duratei acesteia, în scopul de a asigura fluiditatea activităţii judiciare după încetarea stării de urgenţă. Perioada dintre data posibilei reluări depline a activităţii judiciare şi cea a vacanţei judecătoreşti este insuficientă pentru a prelua impactul numărului mare de procese suspendate în această perioadă. Credem că instituţiile sistemului judiciar pot găsi soluţii administrative care să dea curs prelungirii activităţii de judecată fără ca aceasta să afecteze în vreun fel drepturile legitime stabilite de lege pentru judecători.
Uniunea Naţionala a Barourilor din România îşi manifestă disponibilitatea de a participa la orice dialog pe tema soluţiilor pentru atenuarea efectelor stării de urgenţă asupra mediului judiciar".

Ca o infomaţie de ultimă oră, la nivelul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a decis implementarea cât mai rapidă a posibilităţii introducerii tuturor dosarelor în format electronic, pentru a uşura activitatea şi pentru ca părţile din dosare şi avocaţii să poată avea acces la toate actele necesare. Pentru securizarea acestui sistem s-a luat deja legătura cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, prin care se va realiza acest demers, întrucât este necesară asigurarea deplină a confidenţialităţii tuturor datelor din aceste dosare.