11 oct 2018 - ICCJ

CCR dezbate, joi, sesizarile lui Klaus Iohannis, ale Opozitiei si ICCJ la Codul de procedura penala

CCR dezbate, joi, sesizarea Opoziţiei şi a preşedintelui Klaus Iohannis asupra proiectului care aduce modificări Codului de procedură penală, potrivit ordinii de zi afişată pe site-ul instituţiei. Curtea va discuta şi obiecţia de neconstituţionalitate a ÎCCJ la aceeaşi iniţiativă legislativă.

Pe 10 iulie, presedintele Klaus Iohannis, i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale a Romaniei, Valer Dorneanu, impreuna cu sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care solicita ca termenul de dezbatere a sesizarii sa fie astfel stabilit incat opinia Comisiei de la Venetia sa poata fi valorificata, potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale.

"Atat forma adoptata de Senat, cat si forma adoptata de Camera Deputatilor difera de scopul initial al legii. Daca, potrivit expunerii de motive, scopul initiatorilor era precis determinat si limitat la punerea in acord a Codului de procedura penala cu un numar de 18 decizii ale Curtii Constitutionale sau cu prevederile celor doua directive europene, expunerea de motive mentioneaza necesitatea interventiei asupra unui numar de 35 de articole din Codul de procedura penala, forma adoptata de Camera decizionala intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedura penala" se arata in sesizarea trimisa de Klaus Iohannis lui Valer Dorneanu.

Potrivit sursei citate, "formele adoptate de cele doua camere ale Parlamentului modifica aspecte neregasite in forma initiatorului precum: conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale (art. I pct. 11), conditiile de stingere a actiunii penale (art. I pct. 12), conditiile de continuare a procesului penal la cererea suspectului sau a inculpatului (art. I pct. 13), dispozitii referitoare la renuntarea la pretentiile civile (art. I pct. 15), rezolvarea actiunii civile in procesul penal (art. I pct. 16), eliminarea dispozitiilor referitoare la judecatorul de camera preliminara, competenta instantelor (art. I pct. 19 - 24), conditiile pentru incheierea actelor pentru unele organe de constatare (art. I pct. 29), procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii procurorului (art. I pct. 36), drepturile persoanei vatamate (art. I pct. 40), drepturile inculpatului (art. I pct. 82), modalitatea de apreciere a probelor (art. I pct. 52), conditiile de consemnare a declaratiilor (art. I pct. 55), dispozitii referitoare la martori (art. I pct. 60, 63, 64), dispozitii referitoare la metode speciale de supraveghere sau cercetare (art. I pct. 68, 69, 72, 74, 77, 78, 80, 81, 83), dispozitii referitoare la conservarea datelor informatice (art. I pct. 88), dispozitii referitoare la perchezitia domiciliara (art. I pct. 92, 93), conditiile perchezitiei corporale (art. I pct. 98), dispozitii referitoare la efectuarea expertizei (art. I pct. 104, 108), dispozitii referitoare la invocarea nulitatilor relative (art. I pct. 183), dispozitii privind rechizitoriul (art. I pct. 208, 209), dispozitii referitoare la plangerea impotriva actelor procurorului (art. I pct. 216), dispozitii privind participarea inculpatului la judecata si drepturile acestuia (art. I pct. 226), etc.".

Prin urmare, sustine seful statului, modificarile realizate in cadrul procedurii derulate in cele doua Camere ale Parlamentului difera semnificativ de vointa politica a autorilor propunerii legislative, motiv pentru care prin raportare la scopul initial al legii, a fost incalcat principiul bicameralismului.

De asemenea, pe 21 iunie, PNL si USR au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu proiectul care modifica prevederile Codului de procedura penala. Opozitia argumenteaza ca incalca in primul rand principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap in cap sunt neconstitutionale.

In sesizarea adresata Curtii Constitutionale, PNL si USR precizeaza ca proiectul de lege incalca principiul bicameralismului consacrat de art.61 alin. (2) si art.75 din Constitutia Romaniei.

"Este evident aportul semnificativ cantitativ, dar si calitativ pe care il aduce legea in forma trimisa la promulgare, fata de forma supusa dezbaterii Camerei de reflectie. Asa cum s-a aratat si in jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, principiul bicameralismului trebuie sa concilieze structura bicamerala a Parlamentului nostru - bicameral atat in sens institutional, cat si functional -, adica sa permita fiecarei Camere sa-si exprime vointa politica in privinta unei anumite problematici supuse legiferarii, cu respectarea prevederilor art. 75 din Constitutie referitoare la ordinea de sesizare a celor doua Camere in functie de categoriile din care fiecare propunere legislativa sau proiect de lege face parte, dar si cu respectarea art. 61 din Constitutie, in virtutea caruia legiferarea este opera intregului Parlament, ca entitate unica si suverana", se arata in textul sesizarii partidelor din Opozitie.

PNL si USR sustin, in document, ca este "contrar principiului bicameralismului ca reglementari de substanta, care se indeparteaza de conceptia originara a legii si care ii confera acesteia o alta configuratie, sa fie adoptate de forul decizional, fara ca acestea sa fi fost dezbatute si de prima Camera. O astfel de procedura echivaleaza cu eliminarea primei Camere, in calitate de prim-legiuitor sau "prim cititor" al legii, si transformarea Parlamentului intr-unul unicameral, cel putin sub aspect functional".

Printre articolele sesizate ca fiind neconstitutionale se numara si articolul 4, care prevede ca autoritatile nu pot furniza informatii cu privire la situatia urmaririlor penale ale persoanele.

"Potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, Directiva nu impiedica autoritatile sa difuzeze informatii in mod public privind procedurile penale atunci cand acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penala sau in interes public, cu respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie. Asadar, Directiva nu introduce o interdictie absoluta a dreptului autoritatilor de a oferi informatii legate de procedurile penale aflate in curs de desfasurare, ci realizeaza o circumstantiere, in sensul ca acestea ,,sa nu se refere la persoana respectiva ca fiind vinovata", scrie in sesizarea depusa de PNL si USR la Curtea Constitutionala.

Pe 19 iunie, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au constituit in Sectii Unite "pentru sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala", se arata intr-un comunicat de presa al ICCJ.

Pe 18 iunie, Camera Deputatilor a adoptat, in calitate de for decizional, proiectul de lege privind Codul de procedura penala, prin care procurorii vor avea interdictie de a da informatii in timpul urmaririi penale a unor persoane, dupa ce Comisia pentru legile justitiei a dat in aceeasi zi raport favorabil acestei initiative.

 

Sursa : www.mediafax.ro