07 nov 2019 - ICCJ

Avocatul Poporului sesizează CCR pentru nelegalitatea constituirii completelor de judecată la ÎCCJ

Autor: Eduard Popescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituţională (CCR) cu privire la nelegalitatea constituirii completelor de judecată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Despre necesitatea repartizării aleatorii a judecătorilor în complete şi asigurarea imparţialităţii obiective a instanţei a vorbit şi avocatul Adrian Toni Neacşu, prin intermediul unei postări publicate pe pagina personală de Facebook.

Sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a mai multor articole din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, referitoare la modul de constituire a completelor de judecată, a fost formulată miercuri de Renate Weber, Avocatul Poporului, şi este întemeiată pe Decizia CCR nr. 685/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecători ÎCCJ şi Decizia CCR nr. 417/2019 privind lipsa completelor specializate în materia corupţiei la ÎCCJ . 

Astfel, prin modul în care sunt constituite completele de judecată la nivelul ÎCCJ şi a celorlalte instanţe, prin acte administrative ale Colegiilor de conducere, se încalcă dreptul la un proces echitabil, cel care are la bază coerenţa acţiunii puterii judecătoreşti, garantând, în acelaşi timp, independenţa şi imparţialitatea judecătorului.

Despre acţiunea Avocatului Poporului a scris şi Adrian Toni Neacşu, în prezent avocat, fost judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), una dintre persoanele care a iniţiat mai multe demersuri pentru a demonstra nelegalitatea constituirii completelor de 5 şi ulterior 3 judecători la ÎCCJ.

"În februarie 2019, după apariţia Deciziei CCR 685/2018, am participat la discuţii cu Avocatul Poporului, de atunci solicitând sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale care fac posibil ca completele de 3 judecători de la ÎCCJ să se constituie prin acte administrative ale colegiului de conducere, cu nerespectarea noului principiu enunţat de Curtea Constituţională, necesitatea repartizării aleatorii a judecătorilor în complete pentru asigurarea imparţialităţii obiective a instanţei", a scris avocatul pe pagina personală de Facebook.

Adrian Toni Neacşu a subliniat că obligaţia repartizării aleatorii, prin lege, a judecătorilor în completele de judecată, ţine de criteriile imparţialităţii obiective a justiţiei: "Completele stabilite unilateral prin voinţa colegiului de conducere sunt subiective şi nu satisfac cerinţa minimă a obiectivităţii instanţei", a mai scris acesta.

În sesizarea formulată către CCR, Avocatul Poporului a mai amintit despre următoarele aspecte:

- caracterul de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale ÎCCJ şi instanţelor. 

Avocatul Poporului aminteşte că actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent că este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat in aplicarea acestuia. Astfel, actele administrative generate nu pot stabili/influenţa compunerea completurilor sau procedura de judecată din faţa ÎCCJ, cum nici hotărârile judecătoreşti pronunţate nu se substituie actelor administrative.

- nerespectarea obligaţiei de legiferare prin lege organică, în privinţa organizării şi funcţionării completelor, ca structuri componente necesare organizării şi funcţionării instanţelor.

Renate Weber arată în sesizarea sa că un element esenţial al organizării şi funcţionării instanţelor, şi anume constituirea completelor de judecată, este dat în competenţa colegiilor de conducere, adică în competenţa unor organe administrative care emit acte administrative cu o putere juridică inferioară legii, dar care devin abilitate să reglementeze aspecte a căror legiferare trebuie realizată prin norme de nivelul legii organice.

- încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor CCR. 

Aici, documentul face referire la faptul că argumentele de neconstituţionalitate reţinute de instanţa de contencios constituţional în considerentele Deciziilor nr. 685/2018 şi nr. 417/2019 se aplică mutadis mutandis, adică "schimbând ceea ce este de schimbat".