Avocatul Toni Neacsu dezvaluie ca in timp ce presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto) sustinea la Curtea Constitutionala ca instanta suprema nu are nevoie de complete specializate in infractiuni de coruptie si ca Legea 78/2000 nu se aplica la ICCJ, instanta suprema isi infiintase complete specializate chiar in baza Legii 78/2000.

Adrian Toni Neacsu a postat pe pagina sa de Facebook o serie de documente printre care si hotararea nepublica a Colegiului de conducere al Inaltei Curti 14 din 23 ianuarie 2019, prin care, la solicitarea Sectiei penale a instantei supreme, s-a decis ca

toate completele care judeca in prima instanta sa fie specializate in materie de coruptie, in aplicarea art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Articolul respectiv stabileste ca: “Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”. Adrian Toni Neacsu aminteste ca in pofida hotararii din 23 ianuarie 2019, Tarcea avea sa sustina ulterior la CCR ca la ICCJ nu este nevoie de complete specializate.Iata postarea avocatului Adrian Toni Neacsu:

“La 23 ianuarie 2019 Colegiul de Conducere al ICCJ a emis Hotararea nr. 14, ca urmare a solicitarii Sectiei penale ca toate completele care judeca in prima instanta sa fie specializate in materie de coruptie, in aplicarea art. 29 din Legea nr. 78/2000.

Potrivit hotararii, desi anterior NU fusesera infiintate complete specializate si desi art. 29 din Legea nr. 78/2000 NU se aplica la nivelul ICCJ, se aproba 'functionarea in continuare a completelor specializate'!

Curat caragialism, cu atat mai mult cu cat ulterior vom vedea indaratnicia cu care la CCR s-a sustinut ca la ICCJ nu e nevoie de complete specializate. Pe care ICCJ, printr-o hotarare nepublica si chiar la solicitarea Sectiei penale, tocmai le infiintase totusi!

Din dispozitivul deciziei de ieri a CCR vizand completele specializate rezulta ca judecatorii constitutionali nu au luat in calcul aceasta hotarare decat pe viitor, asa cum e si normal, astfel incat data de 23 ianuarie 2019 este cea a intrarii in legalitate a ICCJ prin infiintarea completelor specializate cerute de lege. Anterior acestei date ICCJ a refuzat aplicarea unei legi a Parlamentului, prin aceasta creandu-se conflictul juridic de natura constitutionala.

Acesta este motivul pentru care efectele deciziei CCR se vor produce doar asupra dosarelor inregistrate si solutionate in prima instanta anterior datei de 23 ianuarie 2019, cu conditia ca hotararea sa nu fi ramas definitiva.Modalitatea de aplicare a deciziei CCR este aratata tot in dispozitiv si anume admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare la un complet de 3 judecatori, in baza art. 421 alin. 2 lit. b) Cod procedura penala.

Mai subliniez inca o data ironia unei justitii administrata dupa alte principii decat cele ale legalitatii si echitatii. In singurul dosar in care lipsa specializarii completului de 3 judecatori a fost invocata drept motiv de apel si am solicitat (alaturi de apararea lui Liviu Dragnea, confratii Teodosiu si Nazat) trimiterea spre rejudecare acesta a fost respins ca nefondat, in timp ce in toate celelalte dosare judecate de completele de 3 si aflate acum in apel un astfel de motiv de apel se va admite din oficiu si obligatoriu, in baza Deciziei CCR. Uneori nu e bine sa ai o aparare prea buna pentru ca starneste un intreg sistem ocult impotriva rigorii juridice si a bunului simt.

Pentru ca am anticipat o astfel de situatie absolut absurda si care prin ea insasi a pus ICCJ in situatia de a fi banuita de alte jocuri decat cele strict juridice, am solicitat cu insistenta completului sa nu se pronunte asupra apelului inainte ca problema completelor specializate sa fie solutionata de catre CCR. Evident, degeaba”.