11 feb 2019 - ICCJ

Achitarea lui Gutau – Fosta sefa a Inaltei Curti a dispus condamnarea primarului din Ramnicu Valcea Mircia Gutau fara sa fie inlaturata prezumtia de nevinovatie: “Fapta de luare de mita retinuta in sarcina inculpatului - nici sub forma pretinderii/primirii, nici sub forma acceptarii unor sume de bani - pentru eliberarea unui certificat de urbanism, in alte conditii decat cele prevazute de lege, nu exista”

Prin Decizia nr. 865 din 29 octombrie 2018, un complet de 3 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus achitarea primarului din Ramnicu Valcea Mircia Gutau, trimis in judecata de Directia Nationala Anticoruptie pentru luare de mita.

Complet de judecata: Rodica Cosma, Anca Alexandrescu, Simona Nenita

Decizia de achitare a venit dupa ce initial primarul Gutau, achitat la fond si apel, a fost condamnat definitiv in recurs la 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare, de un complet din care au facut parte fosta sefa ICCJ Livia Stanciu, judecatorul Vasile Alecsandri (decedat intre timp) si judecatoarea Hermina Iancu, decizia fiind luata cu opinia separata Herminei Iancu in sensul achitarii. Mircia Gutau a executat aproape 2 ani din pedeapsa, fiind eliberat conditionat. Ulterior, a fost pronuntata decizia CEDO care a constatat ca Mircia Gutau nu a avut parte de un proces echitabil.

In aceste conditii, Inalta Curte a desfiintat condamnarea lui Gutau dispusa de completul format din Livia Stanciu, Vasile Alecsandri si Hermina Iancu, astfel incat s-a procedat la rejudecarea recursului. Iar in final judecatoarele Rodica Cosma, Anca Alexandrescu si Simona Nenita au mentinut hotararile de la fond si apel, si au decis achitarea definitiva a lui Mircia Gutau.

In motivele invocate pentru achitarea lui Gutau cele trei judecatoare au retinut faptul ca

primarul din Ramnicu Valcea a fost achitat desi prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata, iar acuzatiile DNA au reprezentat de fapt niste deductii. In acest sens, precizeaza ICCJ, nu exista nicio proba care sa ateste faptul ca primarul Gutau ar fi primit mita, si care astfel sa sustina acuzatiile parchetului.

Extras din Decizia ICCJ:

“Respectand, pe de o parte, dispozitiile care reglementau calea de atac a recursului, prevazute in Codul de procedura penala anterior, cat si Hotararea din 8 noiembrie 2016 data de CEDO, Inalta Curte de Casatie si Justitie a procedat la administrarea directa si nemijlocita de probe, constatandu-se ca prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata, acuzatiile aduse de parchet inculpatului M. (n.r. - Mircia Gutau), neputand depasi limitele unor simple deductii. Dar deductiile, interpretarea gresita a unei stari de fapt, sunt straine oricarei acuzatii penale, instanta fiind obligata sa-si fundamenteze hotararea de condamnare pe baza unor probe certe, sigure, de natura a infrange prezumtia de nevinovatie.

(…)

Inalta Curte constata insa ca fapta de luare de mita retinuta in sarcina inculpatului M. - nici sub forma pretinderii/primirii, nici sub forma acceptarii unor sume de bani - pentru eliberarea unui certificat de urbanism, in alte conditii decat cele prevazute de lege, nu exista.

Inalta Curte isi insuseste argumentele instantelor de fond si apel, constatandu-se lipsa de temeinicie a acuzatiilor parchetului privind pretinsa intelegere dintre inculpatul M. si viceprimarul D. pentru rezolvarea favorabila a cererii formulate de denuntatorul P. privind eliberarea certificatului de urbanism pentru terenul din .... si mai apoi transferarea mitei in schimbul eliberarii certificatului de urbanism pentru terenul din .....

(…)

In aceste conditii, rezulta cu evidenta ca starea de fapt retinuta in actul de sesizare, cu privire la infractiunea de luare de mita, nu este confirmata de mijloacele de proba administrate in faza de urmarire penala, in cursul cercetarii judecatoresti, respectiv, in rejudecare dupa admiterea cererii de revizuire, astfel ca in mod corect, instantele au stabilit ca fapta nu exista.

Nicio proba nu confirma pretinsa intelegere dintre inculpatul M. si viceprimarul D., respectiv denuntatorul P., intelegere ce nu putea fi stabilita in raport de gesturile inculpatului folosite in cadrul unui dialog, discutie ce nu era, de altfel, incriminatorie.

Rigoarea dreptului penal, pe de o parte, respectiv constructia juridica gresita a Parchetului, pe de alta parte, conduc in mod obligatoriu la constatarea inexistentei infractiunii de luare de mita prevazuta de art.254 Cod penal.

(...)

In cauza dedusa judecatii, probele administrate nu converg nici spre varianta pretinderii ori primirii de catre inculpatul M. a sumei de 5000 euro in vederea eliberarii certificatului de urbanism pentru terenul din .... (suma remisa viceprimarului D.) si nici spre varianta pretinderii ori primirii de catre acelasi inculpat a unei sume de bani in vederea eliberarii unui certificat de urbanism pentru terenul din .....

(…)

Prin urmare, inculpatul M. nu avea pentru ce sa pretinda sau sa primeasca bani ori alte foloase, in lipsa indeplinirii sau neindeplinirii vreunui act ce ar fi intrat in sfera atributiilor sale de serviciu.

Concluzionand, Inalta Curte constata ca faptele expuse in actul de sesizare si retinute in sarcina inculpatului M. nu exista, astfel ca achitarea inculpatului de catre instanta de fond este legala si temeinica”.

Decizia Inaltei Curti de achitare definitiva a primarului Miricia Gutau

Sursa : www.juri.ro