10 oct 2020 - DNA

Ion Cristoiu: Refuzind revenirea la Binomul SRI - DNA, Klaus Iohannis a exprimat la nivel de presedintie pozitia consecventa a lui Eduard Hellvig

Publicistul Ion Cristoiu afirma ca fermitatea cu care presedintele Iohannis a respins orice intoarcere la Binomul SRI-DNA nu este expresia preocuparii sale pentru respectarea drepturilor omului, ci exprima pozitia neclintita a noii conduceri a SRI in privinta implicarii ofiterilor in procesul penal. Redam integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

,,Conferinta de presa de miercuri, 7 octombrie 2020, de la Cotroceni ar ramine in istoria celor doua mandate ale lui Klaus Iohannis ca o pierdere de timp si de vorbe de la un capat la altul daca n-ar fi existat un moment mai aparte. Acesta a fost constituit dintr-o intrebare pusa de un jurnalist, si nu de unul de rind, ci tocmai de seful unui site, G4Media, si raspunsul, mai scurt decit intrebarea, al lui Klaus Iohannis.

<Dan Tapalaga, G4Media: Buna seara, domnul presedinte. Dan Tapalaga, G4Media. Sigur ca subiectul numarul 1 in Romania astazi e legat de situatia sanitara, de cresterea numarului de infectari, insa colegii mei au prioritizat acest subiect si exista si alte prioritati strategice cum chiar administratia prezidentiala le-a anuntat intr-un comunicat dat chiar ieri, referitor la... dupa reunirea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, referitor la modificarea Legilor de functionare a serviciilor secrete. Problema este, domnule presedinte, ca aceste servicii secrete au pierdut, cum foarte bine stiti, din atributii din cauza unor decizii ale Curtii Constitutionale, decizii pronuntate in 2016, in 2018, in 2020. Mai exact, ele au pierdut atributia, dreptul ca informatiile culese sa fie folosite drept probe in procesele penale. Din acest motiv, am inregistrat o incetinire a investigatiilor, a anchetelor, si intrebarea este daca in procesul de scriere a acestor legi intentionati sa gasiti solutii pentru a reda serviciilor secrete aceasta atributie, acest drept de a utiliza informatiile drept probe in procesele penale. Mai ales, o precizare importanta, ca printr-o ultima decizie a Curtii Constitutionale din 2020, nici informatiile culese pe mandate de siguranta nationala nu pot fi utilizate drept probe in procese. Deci, e o problema? Daca da, cum intentionati sa o rezolvati si daca intentionati sa redati serviciilor aceste atributii? Va multumesc!

Klaus Iohannis: Nu intentionez sa am initiativa si sa redau serviciilor atributii in cadrul urmaririlor penale sau a proceselor penale. Aceste lucruri, urmarirea penala se face de catre procurori, iar judecarea spetelor se face de catre judecator. Serviciile secrete si serviciile speciale nu au ce cauta in acest domeniu. Serviciile se ocupa de problemele lor, iar daca, si conform legii in vigoare acum, in cursul activitatii lor sesizeaza posibile fapte penale, da, sesizeaza parchetul competent, atit, fara sa furnizeze probe, fara sa participe la obtinerea de probe. Nu intentionez sa modific sau sa solicit modificarea legilor in sensul de a reveni la situatia anterioara.>

Tilcul raspunsului prezidential poate fi deslusit in profunzime doar prin radiografia intrebarii. Asa cum evidentiaza Dan Tapalaga, ca urmare a unor decizii ale CCR, Serviciile Secrete SRI, in primul rind, au pierdut dreptul de a se implica in procesul penal, al celui vizind coruptia, indeosebi. Despre intemeierea democratica a deciziilor CCR in aceasta privinta am scris si vorbit in numeroase rinduri. Nu mai reiau argumentele convocate impotriva sinistrei realitati numite de mine Binomul SRI-DNA. Prin Protocoale secrete, anticonstitutionale, prin faurirea dinadins a unor prevederi ambigui ale Codului de procedura penala, incununate de proclamarea Coruptiei drept atentat la Siguranta Nationala, Serviciul Roman de Informatii a capatat atributii in initierea si desfasurarea anchetelor penale in cazurile de coruptie si, lucru halucinant, chiar in urmarirea procesului in instanta. Dincolo de incalcarea statului de drept, implicarea SRI in anchetele penale a dus la transformarea luptei impotriva coruptiei intr-un pretext de amestec al SRI in lupta politica. Folosirea tehnicii SRI de monitorizare pentru a stringe probe in vederea anchetei penale, preluarea de catre DNA ca probe a interceptarilor SRI din cazurile de siguranta nationala au fost tot atitea cai de scoatere din joc de catre SRI a anumitor oameni politici. In acelasi timp, primind mura-n gura de la SRI, procurorii DNA s-au lenevit, s-au deprofesionalizat. Practic, ei luau de la SRI dosarul de-a gata.

Deciziile CCR au scos SRI din procesul penal. Procurorii DNA, obisnuiti sa lucreze altii pentru ei, s-au trezit in fata unor dificultati incomensurabile. Promovati de Codruta Kovesi doar pe criteriul loialitatii fata de ea, procurorii DNA s-au dovedit incapabili sa se descurce pe cont propriu. Capatind curaj, instantele de judecata au inceput sa respinga pe banda rulanta incropelile poreclite de procurorii DNA dosare. Asta a dus la o paralizare a activitatii DNA. In loc sa treaca la promovarea unor procurori competenti, sa stimuleze inteligenta, talentul in descoperirea suspectilor si stringerea de probe, DNA a intrat in stand-by. S-a creat astfel impresia gresita ca lupta impotriva coruptiei in plan penal a slabit din cauza unor comploturi puse la cale de CCR prin declararea drept neconstitutionala a Binomului SRI- DNA. Scoaterea SRI din procesul penal a fost o necesitate istorica. Ea trebuia insa urmata de masuri luate de DNA pentru a se descurca pe cont propriu.

Intrebarea lui Dan Tapalaga, de fapt intrebarea de tip editorial, n-a fost intimplatoare. Ea marturisea, la conferinta de presa, campania dusa de un Grup insemnat - procurori, ONG-uri, site-uri, televiziuni - pentru reintoarcerea SRI in procesul penal. Argumentul tare al acestei pledoarii:

E o conditie a reluarii in forta a luptei impotriva coruptiei.

Presedintele stia ca intrebarea nu apartine unui ziarist, ci unui purtator de cuvint al unei Grupari. Ca ea nu exprima simpla curiozitate de jurnalist, ci o provocare de militant. Asa se explica fermitatea (neobisnuita) cu care Klaus Iohannis a respins orice intoarcere la Binomul SRI-DNA.

Exprima aceasta pozitie ferma, categorica, preocuparea lui Klaus Iohannis pentru respectarea drepturilor omului?

Evident, nu.

Klaus Iohannis a dovedit cu prisosinta ca respectarea drepturilor civile, curmarea abuzurilor din partea institutiilor de forta sint ultimele lucruri pentru care ar misca un deget.

In conferinta de presa de miercuri Klaus Iohannis a exprimat la cel mai inalt nivel pozitia neclintita a noii conduceri a SRI in privinta Binomului SRI-DNA. Chiar de la venirea in fruntea SRI, Eduard Hellvig a pornit o ampla campanie pentru revenirea SRI la atributiile sale constitutionale:

Cele de apararea a Sigurantei Nationale.

Eduard Hellvig si-a dat seama de pericolul mortal pentru SRI intruchipat de implicarea ofiterilor in procesul penal:

1) Uriase cheltuieli de timp, personal si energie au fost facute de SRI pentru o institutie cu care el, Serviciul, n-avea constitutional nici o legatura: DNA. Asta a dus la slabirea fortei SRI.

2) Ofiterii SRI au urmat Academia de specialitate convinsi ca vor lupta cu servicii secrete straine, cu spioni straini, lupta in care isi vor dovedi inteligenta, talentul. Prin existenta Binomului SRI-DNA ei s-au pomenit pusi sa supravegheze pe nu stiu ce baron local cind acesta se lupta in pat cu ibovnica, sa descopere si sa probeze fapte de coruptie. Pentru tinerii ofiteri SRI acesta a fost o umilire, o dezonoare.

Scoaterea SRI din procesul penal n-a fost opera exclusiva a CCR. A fost - daca nu exclusiv - opera noii conduceri a SRI".

NOTA: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Sursa : www.mediafax.ro