25 feb 2021 - DNA

DNA, bilanţul pe 2020: 105 dosare penale privind pandemia COVID-19 au fost întocmite. 151 de persoane achitate

 

DNA şi-a prezentat, joi, raportul de activitate pe 2020, în cadrul unei conferinţe. 

Constatări:
Mai multe dosare trimise în judecată (306 dosare, adică o creştere cu 30% faţă de anul precedent) şi mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată
Din totalul de 505 inculpaţi trimişi în judecată, 160 persoane au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost trimişi în judecată: 10 demnitari, după cum urmează: trei deputaţi (dintre care unul în două dosare), un senator, un secretar de stat, un consilier personal ministru, un consilier cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor, un consilier Parlamentul României, un consilier minister, un prefect; autorităţi locale: 12 primari (trei primari municipiu, nouă primari de oraş/primari comună), patru viceprimari (un viceprimar de municipiu în două dosare, 3 viceprimari comună).

Pe lângă aceştia, au fost trimişi în judecată inculpaţi din cadrul unor instituţii de aplicare a legii ori care deţin funcţii importante în instituţii publice, directori de companii/societăţi naţionale, precum şi persoane cu funcţii de conducere sau control în domeniul sănătăţii (3 manageri de spital, 1 director executiv CAS Teleorman, 1 director economic institut clinic, 1 medic şef secţie şi preşedinte senat universitate).
Mai multe sesizări înregistrate de la cetăţeni, alte autorităţi ori sesizări din oficiu, respectiv 1988 faţă de 1722 în anul anterior.

Mai multe hotărâri definitive în care instanţele de judecată au dispus soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie (258 de cauze, adică o creştere cu 27%). Cu titlu exemplificativ, au fost condamnaţi: trei deputaţi (dintre care un preşedinte al Camerei Deputaţilor), un secretar de stat, doi prefecţi, trei preşedinţi de Consiliu Judeţean, 21 primari, 2 viceprimari, 6 funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia centrală, 10 funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia locală, 4 manageri de spital, 2 judecători, 2 procurori, 5 avocaţi etc.

Inculpaţii cu funcţii de demnitate publică sau de conducere au fost condamnaţi, în cele mai multe cazuri, pentru infracţiuni în domeniul fraudării fondurilor europene, trafic de influenţă sau abuz în serviciu.

Mai puţini inculpaţi achitaţi prin hotărâri definitive dispuse de instanţele de judecată (151 adică o scădere cu 42% faţă de anul precedent).
Eficienţă sporită în investigarea infracţiunilor de abuz în serviciu, infracţiuni ce produc cele mai mari prejudicii patrimoniului public (77 de infracţiuni de abuz în serviciu, adică o creştere cu 75% faţă de anul precedent).
Creşterea operativităţii soluţionării cauzelor (32% dintre cauzele soluţionate au primit soluţie în termen de 1 an de la sesizare).
Reducerea stocului de dosare care au rămas nesoluţionate şi a dosarelor vechi. S-a redus stocul de cauze rămase nesoluţionate la 3232 faţă de 3416 în anul precedent. Fiecare procuror are de soluţionat în medie 60 de dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraudarea fondurilor europene şi în domeniul achiziţiilor publice.
Recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracţiunilor a rămas o componentă esenţială. S-a reţinut în actele de trimitere în judecată un prejudiciu total de 165,3 milioane euro (comparativ cu 156,4 milioane euro în anul anterior). Valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 137,5 milioane euro (comparativ cu 224 milioane euro în anul 2019).

Riscuri şi vulnerabilităţi

Neocuparea prin numire a unor funcţii de conducere la nivelul secţiilor DNA (acum ocupate prin delegare)
Nerepararea legilor justiţiei, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menţinerii condiţiilor de vechime (10 ani) şi a procedurii de numire a procurorilor DNA introduse în anul 2018.
Nepunerea în acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale a României şi continuarea producerii efectelor acestora

Efectele pandemiei COVID-19 asupra activităţii operative a DNA.

În starea de urgenţă (15 martie – 15 mai 2020), activitatea de urmărire penală nu s-a putut desfăşura decât în cauzele urgente. Ulterior, în starea de alertă, au fost frecvente situaţiile în care a trebuit ca anumite acte de urmărire penală să fie amânate sau reprogramate în funcţie de situaţia epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecţi, inculpaţi, experţi, avocaţi etc.).
În plus, pandemia a afectat şi personalul DNA, ceea ce a determinat eforturi pentru a reorganiza echipele de anchetă şi a reprograma activităţile de urmărire penală astfel încât să se producă efecte minime asupra duratei procedurilor şi a eficienţei activităţii investigative şi judiciare a Direcţiei. În cursul anului 2020, 147 de angajaţi ai DNA s-au aflat în carantină sau izolare pentru câte cel puţin 14 zile, fiind fie depistaţi pozitiv cu SARS-COV2, fie contacte directe ale unor persoane infectate.

Alte consideraţii

Urmărirea penală desfăşurată în cauzele având ca obiect infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei în legătură cu pandemia COVID-19
DNA a urmărit cu prioritate investigarea sesizărilor primite având ca obiect infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei aflate în competenţa sa, în legătură cu pandemia COVID-19. Începând cu data declarării stării de urgenţă, DNA a înregistrat 105 dosare având ca obiect fapte săvârşite în legătură cu pandemia COVID-19. Dintre acestea au fost soluţionate 29 de cauze. Au rămas în curs de soluţionare 76 de cauze.
În cinci dosare au fost trimişi în judecată, prin rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, şase inculpaţi, pentru săvârşirea unor infracţiuni de competenţa DNA, în contextul pandemiei.


La prezentare au participat ministrul Justiţiei, domnul Stelian Ion şi reprezentanţi ai sistemului judiciar: procurorul general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), doamna Gabriela Scutea, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), domnul Florin Deac şi alţi membri ai CSM, doamna Tatiana Toader, domnul Cristian Ban şi domnul Nicolae Solomon. De asemenea, au mai fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii DNA, consilieri, şefi de secţie şi, prin sistem de video-conferinţă intern, procurorii şefi ai serviciilor teritoriale precum şi toţi procurorii instituţiei din structura centrală şi din teritoriu.