11 iul 2018 - DNA

Dincolo de DNA

Dupa ce a fost chemat la Cotroceni la o discutie cu Presedintele, Florian Coldea si-a dat demisia din functia de Director operativ al SRI, la inceputul anului 2017, conform unui comunicat al SRI, dupa se s-a aflat ca facea jocuri politice ilegale cu politicieni si impotriva lor. Pe 9 iulie 2018 Laura Codruta Kovesi a fost revocata politic din functia de procuror-sef DNA in care a fost numita, dupa ce s-a aflat ca fabrica dosare politice la anumite sugestii sau recomandari. Revocarea a fost anuntata de Presedintele Republicii prin purtatoarea de cuvant a Administratiei Prezidentiale. Astfel, binomul SRI-DNA, Coldea-Kovesi, cel putin la nivel oficial, se presupune ca a luat sfarsit. In aceste conditii, cetatenii asteapta tranzitia catre o justitie facuta de instante, de si cu judecatori si nicidecum de si cu ofiteri de informati care livrau, operativ-informativ-conspirativ, asistenta juridica magistratilor si mai presus de orice sugerau sau ofereau solutiile din dosare completelor de judecata.

Astfel, judecatorii doar lecturau sentintele serviciilor in salile de judecata. Confiscarea justitiei de care serviciile de informatii pune in lumina dimensiunea ilegala si dincolo de limita legalitatii a actiunilor intreprinse de unii magistrati aflati in parteneriat cu structurile de informatii. Serviciile secrete nu au niciun fel de atributii constitutionale cu privire la realizarea actului de justitie.

Recuperarea justitiei din bratele serviciilor secrete si repunerea ei in cadrul legal si constitutional a reprezentat ratiunea pentru care Presedintele Iohannis a sacrificat-o pe LCK pe altarul drepturilor si libertatilor cetatenesti, pe care magistratii ar fi trebuit sa le apere. Violarea Constitutiei, prin neaplicarea deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei de catre Presedinte, a creat tensiunea politica necesara in vederea revocarii sefei DNA, care a ajuns in aceasta functie prin decret prezidential si a fost revocata tot printr-un act politic.

Ordinea constitutionala obliga procurorii parchetului special sa aplice legile, nicidecum protocoale ilegale si antidemocratice semnate cu diferite institutii de forta. Pe de alta parte, rechizitoriile procurorilor nu ar mai trebui sa contina probe si fapte inventate. Foarte multe rechizitorii erau fabricate cu ajutorul inregistrarilor livrate de serviciile secrete. Prin urmare, DNA, pe baza expertizei juridice si tehnice a SRI, trimitea cetatenii in judecata doar pe baza inregistrarilor audio, video si ambientale, majoritatea traficate si trunchiate. Prin urmare, atat justitiabilul, cat si aparatorul ales sau din oficiu nu aveau acces la astfel de probe obtinute pe mandate de siguranta nationala, acestea fiind comunicate verbal sau in plic magistratilor de ofiterii juristi ai SRI.

Ziua de 9 iulie 2018 reprezinta triumful constitutionalismului democratic in fata abuzurilor si activismului juridicos al DNA. Intrarea in legalitate a justitiei a fost posibila, deoarece LCK a declarat ca nu va demisiona si ca nu-si va delega atributiunile manageriale. Tensiunea politico-juridica a fost creata, iar decretul politic de revocare a venit in consecinta.

Revocarea Laurei Codruta Kovesi reprezinta efectul juridic al punerii in aplicare a deciziei CCR de catre Klaus Iohannis, Presedintele Romaniei, care a eludat, printr-o lectura asiduua, timp de 33 de zile, semnarea decretului de revocare a procurorului-sef DNA. Prin decizia CCR, publicata in Monitorul Oficial, judecatorii constitutionali i-au transmis presedintelui ca trebuie doar sa semneze decretul de revocare.

Fascinatia catuselor, spectacolul televizat al saltarilor in noapte si de pe strada, fara niciun fel de citatie, delatiunea ca stare de spirit, psihoza sociala creata de DNA, precum si demoralizarea si amenintarea intregului aparat functionaresc central si local, anomalia juridica prin care procurorii trimiteau cetatenii in judecata, fara nicio proba, doar pe baza unor suspiciuni rezonabile, tensiunea geopolitica si geostrategica create, toate acestea, cu plusuri si cu minusuri, l-au obligat, legal si constitutional, pe Presedintele Republicii, contrar vointei sale, sa semneze decretul de revocare a unui procuror care a uitat ca a fost numit politic in functie.

Fata de ilegalitatile DNA, instantele judecatoresti au inceput sa dea sentinte de achitare, demonstrand procurorilor DNA ca probele si faptele, pentru care au fost acuzati anumiti inculpati, nu necesita condamnari cu executare, deoarece fapta nu exista. Astfel, presiunea serviciilor de informatii asupra magistratilor a dinamitat sistemul juriciar, in sensul in care justitia a fost confiscata in secret, aproape integral si ilegal. Astfel, instantele erau populate cu judecatori care doar lecturau sentintele livrate in mod conspirativ de ofiterii de informatii.

Din institutie a moralitatii, DNA a devenit una discretionara, aproape arbitrara si in afara legalitatii. Parteneriatul dintre serviciile secrete si justititie, desecretizat si facut public de catre SRI, nicidecum de DNA sau PICCJ, transforma magistratii colaborationisti in potentiali justitiabili, deoarece nu au aparat legea si ordinea sociala, nu au slujit justitia, ci au fabricat dosare politice in baza protocoalelor semnate in afara legii si deasupra ordinii constitutionale.

Rolul politicului si institutiilor democratic alese, adica a celor emanante in urma votului cetateanului, Parlamentul, Guvernul si Presedintele Republicii, au datoria de a reda justitia instantelor, iar astfel de protocoale ilegale si impotriva ordinii constitutionale, semnate intre institutii fara legitimitate democratica, uzurpand decizia politica, precum si politica penala stabilita de Guvern, ar fi de dorit sa nu mai existe intr-un regim democratic si intr-un stat de drept. Renuntarea la protocoalele secrete va pune in lumina revenirea la ordinea juridica, la moralitate si la impartire a dreptatii in societate de judecatori pe baza legilor facute de legiuitor, nicidecum de magistrati manati de activism judiciar, aflati in relatii profesionale ilegale cu serviciile de informatii.

Florin Grecu, Lector univ. dr., Universitatea Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Sociale, Umaniste si ale Naturii, specializarea Stiinte Politice.

Sursa : www.juri.ro