25 sep 2018 - DNA

Dana Girbovan acuza presiunile DNA

Presedinta UNJR, judecatoarea Dana Girbovan (foto), si-a exprimat ingrijorarea cu privire la numarul mare de dosare ale DNA deschise impotriva unor magistrati – mai precis, de multitudinea spetelor in care Directia Nationala Anticoruptie s-a autosesizat.

Mentionam ca Girbovan insasi a prezentat, pe 11 septembrie 2018, statistica sesizarilor din oficiu ale DNA in dosarele cu magistrati, „unde nu se mai poate da vina pe justitiabilii care si-au insusit dreptul de acces la justitie si fac plangeri penale nefondate” (click aici pentru a citi).

In acest context, prezenta in emisiunea „Pentru Cluj” (realizata de jurnalistul Razvan Dumitrescu la NCN TV), sefa Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania a dat cateva exemple notorii (in care nume grele au fost anchetate, apoi achitate definitiv ori au primit clasare), Girbovan evidentiind pentru acest motiv necesitatea infiintarii sectiei speciale in cadrul PICCJ.

Totodata, magistratul de la Sectia civila a Curtii de Apel Cluj a calificat drept „presiune” situatia in care un judecator are de judecat un dosar important venit chiar de la parchetul care il ancheteaza pe acel judecator.

Declaratiile relevante ale Danei Girbovan:

„Dupa aceasta prima statistica (n.r. a Inspectiei Judiciare legata de dosarele impotriva magistratilor), am ramas cumva in expectativa, pentru ca explicatia care s-a dat de catre Procurorul General (ironica la data respectiva) este ca in sistem se stie ca toata lumea nemultumita de o solutie sau o parte din ei fac plangeri penale judecatorilor sau procurorilor, plangeri care sunt vadit nefondate, pentru ca privesc solutiile – n-au legatura cu anumite fapte penale. Acest lucru este in parte adevarat. Sunt intr-adevar justitiabili care fac in mod repetat plangeri tuturor judecatorilor dintr-o instanta si de mai multe ori – nu doar o singura data. Astfel de dosare in sine nu pun niciun fel de problema, pentru ca ele sunt clasate fara a se face niciun fel de act de urmarire penala. Din descrierea faptei, vezi ca nu exista niciun element constitutiv al unei infractiuni, nu ai ce sa cercetezi – imediat se claseaza dosarul.

A venit acum ulterior un raspuns dat pe Legea privind informatiile de interes public (n.r. 544/2001), pe marginea caruia am si comentat pe Facebook, in care mai interesant decat acest numar (care oricum este enorm) sunt date mai fine, in care ni se spune (si pentru mine asta a fost cu adevarat socant) ca avem 80 de sesizari din oficiu ale DNA-ului impotriva unor magistrati. Cand vorbim de sesizari din oficiu, nu mai vorbim nici de niste justitiabili nemultumiti, nici de plangeri facute aiurea, ci de sesizari din oficiu pentru ca ar fi intr-adevar indicii de coruptie vizand judecatori si procurori. Intr-un alt an, au fost 73. Cu toate astea, abia 6 sau 2 magistrati au fost trimisi in judecata. Deci discrepanta dintre sesizarile din oficiu si numarul magistratilor... Cred ca raspunsul la aceasta intrebare (n.r. privind motivul acestei discrepante) il vom afla abia cand toate aceste dosare vor fi mutate la sectia nou-infiintata si cand Inspectia Judiciara va prezenta in detaliu concluziile verificarilor pe care le face. Dar este un lucru care nu are cum sa nu provoace ingrijorari oricarui judecator – mai ales daca luam in contextul antecedentelor si al abuzurilor pe care le-au facut procurorii DNA. Si nu ma feresc sa spun acest lucru, pentru ca au fost deja situatii in care ele sunt transate de catre instantele de judecata. Si am dat de mai multe ori exemplul unor colegi de la Oradea – unde fie au fost trimisi in judecata, si Inalta Curte a hotarat ca (n.r. urmarirea penala) a fost inceputa cu incalcarea dreptului la aparare, a secretului deliberarii... Chestii extrem de grave, care afecteaza in esenta independenta judecatorului. Au fost dosare in care s-au dat clasari judecatorilor nu dupa o luna sau doua, ci dupa 3 sau 4 ani, procurorul concluzionand ca hotararea data de judecator este legala si temeinica. Au devenit procurorii judecatori de Inalta Curte?”

Cazuri celebre: judecatorii Corneliu si Gabriela Birsan, procurorii Tiberiu Nitu, Mariana Alexandru, Oana Schmidt Haineala

„Este fara indoiala o forma de presiune si nu ma feresc sa spun acest lucru. Pentru ca nu exista nicio explicatie rezonabila sa tii deschis un dosar penal fara sa faci niciun fel de probe in el. Atunci cand se incepe urmarirea penala sau sunt acte care vizeaza un judecator sau procuror, ele trebuie facute – si spun toate standardele internationale asta – sigur ca la modul obiectiv, dar cu celeritate, pentru ca omul respectiv – judecator sau procuror – in continuare, pana in momentul trimiterii in judecata, indeplineste functia de judecator sau procuror. Or, noi riscam sa tinem in functie un judecator corupt, asupra caruia exista suspiciuni de coruptie, subrezind in acest mod increderea cetateanului in actul de justitie.

E plauzibil sa fi stiut (n.r. ca au dosare). Ei trebuie sa spuna lucrul acesta. Si este raspunderea fiecaruia sa vina sa iasa”.

Situatia in care un judecator are de judecat un dosar important de la parchetul unde el insusi este urmarit penal

„Este o presiune. Iar daca partea ar sti acest lucru, fara indoiala ca n-ar avea aceeasi incredere in judecator ca ii va solutiona cauza impartial.

Dar l-ati uitat din aceasta lista, de exemplu, pe domnul procuror Balan (n.r. George Balan), care a fost achitat. Domnia sa era vicepresedinte al CSM-ului, suspendat din functie, a fost achitat definitiv dupa ce si-a dat demisia si pana la urma intreaga sa cariera a fost spulberata. Mai sunt multi altii!

Daca ar fi fost un caz sau doua cazuri, ai fi putut spune ca se inscriu poate in linia generala, obisnuita, si ar trebui facuta o analiza punctuala a acestui caz. Dar vorbim de mult mai multe cazuri – deja se aduna, tot vin din urma... V-am spus: avem 80 de dosare deschise la sesizare din oficiu. Or, ori avem o justitie foarte corupta, ori rolul acestor dosare este altul”.

Sectia de investigare a magistratilor

„Sectia ar trebui sa devina operationala luna viitoare. Unul din motivele pentru care UNJR-ul a sustinut o solutie care nu e uzuala, nu e ceva ce in vremuri normale, asezate, ai spune ca este necesara, utila sau chiar dezirabila. Noi vorbim acum despre o situatie in care o astfel de sectie exista de facto la DNA, care activeaza in conditii de lipsa de transparenta totala (si rezultatele o dovedesc, si numarul acesta mare de dosare: fie sunt incompetenti, fie au alte motive care ii fac sa tina un numar atat de mare de dosare pe rol), de procurori care nu au vechimea, experienta si gradul necesar pentru a incepe si a cerceta judecatori. Legea prevede ca urmarirea penala se face de catre parchetul de pe langa curtea de apel. Deci practic, ar trebui sa fie procuror care sa aiba minim grad de curte de apel. Si nu este intamplatoare aceasta prevedere a legii, pentru ca ti se cer maturitate, profesionalism... Consecintele sunt grave asupra judecatorului si justitiei in sine”.

Opozitia lui Augustin Lazar fata de infiintarea sectiei

„Acesta este noul argument (n.r. cel al numarului redus de procurori). Sunt de fapt 15 pe lege (n.r. nu 20, cum a declarat Lazar). Nu am fost nici noi de acord cu directia. La data respectiva, ne-am opus categoric infiintarii unei noi directii. Am spus ca avem nevoie de toate garantiile de independenta a procurorilor care vor investiga judecatori si procurori. De aceea, daca verificati legea, vedeti ca nu exista absolut nicio legatura, de niciun fel, a politicului in numirea procurorului-sef al acestei sectii, in revocarea lui si in numirea celorlalti procurori.

Mai mult decat atat: mandatele sunt limitate. Acestia sunt obligati sa prezinte un raport de activitate. Selectia acestor procurori se face doar dintre procurori cu 18 ani vechime, cu grad de curte de apel samd. Deci prin lege au fost create toate garantiile ca aceasta sectie va fi una profesionista, independenta, fara niciun fel de amestec al politicului.

Initial, s-a spus ca 20 de procurori o directie este prea mult pentru numarul nesemnificativ de cazuri ce afecteaza judecatorii. Dupa ce aceste cifre au iesit la iveala, argumentul s-a schimbat: 15 procurori n-o sa poata face fata numarului mare de dosare.

Legea este in vigoare. Eu astept sa fie adoptat regulamentul de catre CSM si sa inceapa procedura de selectie.

S-ar putea sa fie (n.r. surprize majore dupa preluarea dosarelor de la DNA), fata de numarul imens de sesizari din oficiu si de dosare vechi in sectia respectiva”.

Evaluarea Procurorului General de catre ministrul Justitiei

„Orice magistrat din tara aceasta suporta o evaluare – este prevazuta de lege. Or, ar fi culmea sa spun ca o procedura prevazuta de lege nu este una fireasca. Intre domnia sa si ministrul Justitiei au existat mai multe discutii, opinii contradictorii. Nu as vrea nicidecum sa intervin in aceasta disputa institutionala”.

Colegiul de conducere al ICCJ a amanat aplicarea noilor prevederi ale Legii nr. 304/2004 privind reconfigurarea completelor de 5 judecatori

„Este legea in vigoare si bineinteles ca exista o dezbatere juridica pe modul in care trebuie aplicata. Pe mine ma intereseaza dezbaterile intre specialisti. Restul e rolul presei si al societatii civile. Era prevazut de lege ca din aceste complete sa faca parte de drept, pe langa membrii trasi la sorti, si presedintele de sectie, de exemplu. Discutiile purtate pe Legea 304, vizavi de de ce ar avea astfel de atribute, au fost mai largi. UNJR-ul a sustinut ca nu exista niciun motiv ca presedintele de sectie sa faca parte de drept din niciun complet (erau si alte situatii in care facea parte de drept). El are doar atributii administrative; nu e mai judecator decat alti judecatori. Acum legea s-a schimbat – legea spune: trebuie trasi la sorti cu totii. Din punctul meu de vedere, este mai bine, pentru ca nu are de ce presedintele de sectie sa fie el mai judecator”.

Starea generala a justitiei romane

„In ceata, pentru ca sunt foarte multe lucruri neclare in continuare. Sunt neclare oamenilor din sistem. Eu sper sa se ridice (n.r. ceata)”.

Sursa : www.juri.ro