08 mai 2020 - DNA

Analiza. Kovesi la CEDO impotriva statului: Intreaga decizie se bazeaza pe o ipoteza creata chiar de fosta sefa DNA

Intreaga decizie CEDO se bazeaza pe o ipoteza creata de Laura Codruta Kovesi, este concluzia avocatilor consultati de MEDIAFAX, care au analizat hotararea de saptamana asta.

Dna. Kovesi a reclamat la CEDO ca i s-a refuzat accesul la o instanta pentru a-si apara drepturile in legatura cu demiterea din functia de procuror-sef al DNA. De asemenea, ea a reclamat si lipsa unui control judiciar pentru ceea ce a considerat ca fiind o revocare nedreapta.

Ce spun specialistii

,,Curtea a respins obiectia Guvernului Romaniei cu privire la neepuizarea de catre dna. Kovesi a cailor de atac interne si a concluzionat ca Statul a afectat esenta dreptului de acces al dnei. Kovesi la o instanta din cauza limitelor specifice pentru o revizuire a cauzei ei, astfel cum au fost expuse in hotararea Curtii Constitutionale. In consecinta, a existat o incalcare a dreptului dnei. Kovesi de acces la o instanta, astfel cum este garantat prin articolul 6 parag. 1 din Conventie", spun avocatii consultati de MEDIAFAX.

In cazul in care dna. Kovesi s-ar fi adresat instantelor de contencios din Romania si acestea nu ar fi analizat fondul contestatiei sale, invocand Decizia nr. 358/2018 a CCR, putem spune ca plangerea la CEDO ar fi fost intemeiata. Insa, acest lucru nu s-a intamplat, deoarece dna. Kovesi nu a contestat deloc decretul presedintelui Iohannis prin care a fost revocata.

,,Prin urmare, intreaga decizie a Curtii Europene se bazeaza pe o ipoteza, creata chiar de dna. Kovesi prin plangerea sa adresata Curtii Europene. (paragraful 137 din Decizia Kovesi c. Romania, 5 mai 2020) Practic, a fost judecata de Curtea Europeana o imprejurare care nu a avut loc in realitate, o incalcare ipotetica a dreptului la un proces echitabil", mai arata avocatii.

Pentru a justifica decizia sa, CEDO a folosit rationamentul CCR, concluzionand ca - in cazul ipotetic in care Kovesi ar fi atacat in contencios administrativ decretul lui Iohannis - instantele de contencios ar fi fost limitate in ceea ce priveste analiza doar la aspectele de legalitate si nu ar fi analizat si temeinicia contestatiei sale.

,,Or, Curtea Constitutionala - prin Decizia nr. 358/2018 - nu a analizat raportul dintre dna. Kovesi si Presedinte, ci a analizat raportul dintre Ministrul Justitiei si Presedinte. Si, analizand acest din urma raport, a constatat ca Ministrul Justitiei nu poate contesta in contencios administrativ Decretul Presedintelui sau refuzului emiterii acestuia decat sub aspectul legalitatii, deoarece intre Ministrul Justitiei si Presedinte exista un raport constitutional, si nu unul pur administrativ. Fiind astfel un raport constitutional, instantele de contencios administrativ nu aveau competenta de a interpreta si de a aplica textul Constitutiei Romaniei. In schimb, raportul dintre dna. Kovesi si Presedinte ar fi fost unul administrativ, nu constitutional".

De altfel, ministrul Justitiei nici nu avea posibilitatea logica de a contesta aspectele ce tin de temeinicie in fata unei instante de contencios administrativ, deoarece acestea erau cuprinse in ,,Raportul privind activitatea manageriala de la Directia Nationala Anticoruptie", intocmit de el insusi.

Cu toate acestea, CEDO a preluat rationamentul CCR pentru raportul constitutional dintre ministrul Justitiei - presedinte si a folosit acest rationament si pentru raportul ipotetic administrativ Kovesi - presedinte.

,,Spunem ca este ipotetic, deoarece dna. Kovesi nu a contestat niciodata in fata unei instante de contencios administrativ Decretul Presedintelui prin care a fost revocata din functia de procuror-sef DNA, cu toate ca avea aceasta posibilitate. Daca dna. Kovesi ar fi contestat Decretul Presedintelui, dosarul nu s-ar fi judecat in baza raportului constitutional dintre Ministrul Justitiei - Presedinte, ci in baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 si al raportului administrativ dintre dna. Kovesi - Presedinte, care este evident diferit de raportul constitutional dintre Ministrul Justitiei - Presedinte (analizat prin Decizia nr. 358/2018 a CCR)", arata specialistii.

In concluzie, decizia CEDO cuprinde cel putin trei greseli majore:

- a declarat admisibila cererea lui dnei. Kovesi, cu incalcarea art. 35 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care arata ca instanta europeana nu poate fi sesizata decat dupa epuizarea cailor de recurs interne;

- a judecat o situatie ipotetica, deoarece dna. Kovesi nu s-a adresat niciodata instantelor de contencios administrativ din Romania si nu a epuizat caile de recurs interne, cu toate ca avea aceasta posibilitate (astfel cum a observat si Curtea Europeana - parag. 120 si parag. 152)

- din graba si la sugestia Laurei Codruta Kovesi (parag. 137), CEDO a preluat rationamentul Curtii Constitutionale folosit pentru raportul constitutional dintre Ministrul Justitiei - Presedinte si l-a aplicat raportului administrativ dintre dna. Kovesi - Presedinte.

Decizia nu este definitiva.

Sursa : www.mediafax.ro