10 iun 2021 - DIICOT

Curtea Constituţională a decis că DIICOT nu mai poate continua efectuarea urmăririi penale în cauzele disjunse

În şedinţa din data de 8 iunie 2021, Curtea Constituţională a României, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Dispoziţiile art. 11 alin. (3) din OUG nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, constatate ca fiind neconstituţionale, au următoarea redactare: 

„În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă.”

Dispoziţiile Codului de procedură penală arată că, pentru motive temeinice privind mai buna desfăşurare a urmăririi penale, se poate dispune disjungerea unei cauze cu privire la unele dintre persoanele cercetate sau cu privire la unele dintre infracţiuni. 

Totodată, într-un dosar instrumentat de DIICOT se poate dispune disjungerea cu privire la anumite fapte, respectiv formarea unui nou dosar de urmărire penală, şi atunci când respectivele fapte nu sunt în competenţa specială a DIICOT. Ulterior disjungerii, respectivul dosar nou constituit trebuie declinat către parchetul competent. Cu toate acestea, formularea uşor lacunară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din OUG nr. 78/2016 (declarate neconstituţionale) ar fi permis unui procuror din cadrul DIICOT să continue efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă, chiar dacă faptele cercetate nu erau de competenţa DIICOT.

....

În sensul celor de mai sus, pot fi observate şi dispoziţiile art. 13 alin. (5) din OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, care prezintă exact acelaşi tip de formulare care permite o extindere artificială a competenţei:

„În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă.”

Amintim însă că, în şedinţa din 6 aprilie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a pronunţat Decizia nr. 231/2021 prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (5) din OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie sunt neconstituţionale.

Pentru pronunţarea soluţiei de admitere, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (5) din OUG nr. 43/2002 contravin, în esenţă, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, consacrate de art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie, precum şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în considerarea faptului că acestea încalcă dispoziţiile procesual penale ce reglementează competenţa organelor de urmărire penală, care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, constituie norme juridice cu caracter imperativ, a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii absolute.

....

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017 (la care se face referire) s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională.

Astfel, în conformitate cu această decizie, actele îndeplinite de organele de urmărire penală cu nerespectarea dispoziţiilor referitoare la competenţa după materie şi după calitatea persoanei sunt lovite de nulitate absolută.