08 iul 2019 - Curţi de Apel

Raportul IJ in urma controlului efectuat la Curtea de Apel Bucuresti (Documentul)

Lumea Juridica prezinta raportul Inspectiei Judiciare privind controlul tematic efectuat la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII a Contencios administrativ si fiscal, avand ca obiective verificarea respectarii dispozitiilor din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti referitoare la repartizarea actelor de sesizare si identificarea eventualelor vulnerabilitati ale programului informatic utilizat in scopul distribuirii aleatorii a cauzelor.

Potrivit IJ, desi accesul la sistemul de evidenta ECRIS se face prin folosirea numelui utilizatorului si parolei, au fost identificate unele vulnerabilitati ale acestuia. Astfel, setarea permisiunilor de acces la sistem se face pe grupuri de utilizatori, iar nu pe fiecare utilizator in parte, fiind posibila accesarea unui dosar in ECRIS si de persoane care

nu au atributii nici in ceea ce priveste inregistrarea sau repartizarea dosarului, nici in ceea ce priveste instrumentarea propriu zisa, fapt ce poate crea vulnerabilitati cu privire la securitatea documentelor. In raport se arata ca este de dorit ca sistemul sa poata fi utilizat la capacitate maxima si, datorita faptului ca in ECRIS se evidentiaza toate documentele create in legatura cu dosarul respectiv, este chiar benefica instituirea unui acces cat mai larg al judecatorilor la hotarari judecatoresti, chiar si de la alte instante, caci o atare posibilitate poate ajuta, in timp, la reducerea cazurilor de practica neunitara.

Totusi, din analiza concreta a istoricului accesarilor unor dosare, se constata ca accesul in ECRIS are loc, uneori, fara nicio justificare aparenta, de regula in dosare mediatizate.

La capitolul concluzii, in raportul Inspectiei Judiciare se precizeaza ca in perioada supusa analizarii, respectiv 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018, la nivelul Sectiei a VIII –a contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtii de Apel Bucuresti pot fi retinute urmatoarele concluzii referitoare la modul de respectare a dispozitiilor regulamentare privind repartizarea cauzelor:

„In ceea ce priveste inregistrarea actelor de sesizare a instantei, s-a constatat ca acestea sunt evidentiate la registratura instantei, unde, in aceeasi zi, dupa stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, data certa si numar din aplicatia ECRIS, in conformitate cu art. 94 alin. (1) din ROIIJ.

Toate caile de atac declarate impotriva aceleiasi hotarari se inregistreaza la primul dosar format, fiind solutionate de completul initial investit, in conformitate cu dispozitiile art. 94 alin. (3) ROIIJ.

Grefierul desemnat cu primirea si inregistrarea cererilor stabileste obiectul cauzei sub indrumarea presedintelui de sectie sau a judecatorilor responsabili cu coordonarea activitatii de repartizare aleatorie a cauzelor.

De regula dosarele si cererile de chemare in judecata se inregistreaza in aceeasi zi.

Cu toate acestea, a fost identificata o situatie in care, din cauza unor probleme tehnice aparute in aplicatia ECRIS, cauzele si actele de procedura nu au putut fi inregistrate in ziua primirii lor, fiind inregistrate a doua zi, cu intocmirea procesului verbal prevazut de art. 94 alin. (11) din ROIIJ.

Verificarile efectuate au evidentiat ca in aceasta situatie s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 94 alin. 11 din ROIIJ si nu a celor prevazute de art. 112 din ROIIJ referitoare la cazurile de avarie.

In consecinta se impune reanalizarea practicii instantei in scopul identificarii cazurilor in care sunt incidente dispozitiile art. 94 alin 11 si, respectiv art. 112 din ROIIJ si, in consecinta, instruirea personalului auxiliar cu atributii in domeniul inregistrarii si repartizarii aleatorii a cauzelor cu privire la rezultatul analizei efectuate.

Verificarile efectuate in ceea ce priveste formarea dosarelor asociate conduc la concluzia ca se procedeaza in conformitate cu dispozitiile art. 97 alin. (2) ROIIJ, prin crearea dosarelor asociate de la momentul inregistrarii.

Totodata, nu au fost identificate situatii in care repartizarea cauzelor sa nu se realizeze in sistem informatizat, atunci cand dispozitiile legale o impun, cu exceptia situatiei referitoare la repartizarea cererilor de reexaminare a taxelor judiciare de timbru cand, potrivit constatarilor efectuate, repartizarea acestui tip de cereri se face manual, la completul imediat urmator.

Constituirea completelor de judecata pentru anul 2018 s-a realizat prin hotarare a Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti.

Modificarile survenite ulterior s-au realizat tot prin hotarari ale Colegiului de conducere fiind determinate de motivele obiective prezentate anterior in cuprinsul raportului, precum si de necesitatea infiintarii unui numar de 5 complete de judecata specializate in materia achizitiilor publice.

Planificarea de permanenta se intocmeste pe zile, pentru tot anul, fiind modificata in aceleasi conditii ca cele sus mentionate.

Planificarea de permanenta aferenta vacantei judecatoresti a fost intocmita pe saptamani si aprobata prin hotarare a Colegiului de conducere, ulterior fiind modificata tot prin hotarare a Colegiului de conducere.

Specificul Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti este dat de competenta speciala pe care aceasta instanta a atras-o pana la intervenirea modificarilor legislative adoptate prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 si a altor acte normative (care au urmarit, intre altele, degrevarea acesteia in raport de organele emitente ale actelor atacate), normele de competenta speciala exclusiva mentinute si in prezent (cum sunt, de exemplu, acţiunile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare), toate acestea oferind o particularitate a acesteia fata de restul sectiilor de contencios administrativ din tara, in conditiile in care pe raza teritoriala a Curtii de Apel Bucuresti se afla toate autoritaţile centrale ale statului.

Relevant este si faptul ca actele administrative si administrativ-fiscale ale autoritatilor centrale ale statului au fost atacate, preponderent, in Bucureşti, chiar in conditiile unei competente alternative instituite de lege, fapt care a impus chiar interventia legiuitorului.

Situatia prezentata mai sus a avut drept consecinta inregistrarea unui numar foarte ridicat de cauze, respectiv 20.926 cauze, multe dintre acestea avand o complexitate ridicata.

De asemenea, in aceeasi perioada, astfel cum a fost prezentat anterior in cuprinsul raportului, la nivelul Curtii de Apel Bucuresti, tot ca un specific al acestei instante, s-a constatat o fluctuatie mare a judecatorilor care si-au desfasurat activitatea in perioada supusa verificarilor, determinata de promovarea unor judecatori de la instantele inferioare la aceasta instanta, promovarea unor judecatori la inalta Curte de Casatie si Justitie, detasarea in cadrul altor institutii, adoptarea unor masuri administrative de mutare a unor judecatori intre sectiile Curtii de Apel, reluarea activitatii unor judecatori, in cadrul sectiei, eliberarea din functie a altora, transferul etc.

Totodata, modificarile legislative intervenite in perioada analizata au impus infiintarea unor complete specializate in materia achizitiilor publice.

Conditiile si circumstantele prezentate mai sus au determinat necesitatea identificarii, de catre conducerea instantei, a unor solutii practice pentru organizarea eficienta a activitatii, folosirea adecvata a resurselor umane, evaluarea necesitatilor si gestionarea situatiilor de criza, in scopul pastrarii unui echilibru intre principiile de organizare si functionare a instantelor si imperativul asigurarii conditiilor corespunzatoare de munca pentru judecatori, echilibrarea volumului de activitate intre judecatori si asigurarea unui climat organizational corespunzator”.

Raportul IJ

Sursa : www.juri.ro