Angela Nicolae oferă detalii privind aducerea în ţară a lui Popa: Kovesi n-avea niciun fel de competenţă. Este primul caz de extrădare de care s-a ocupat Ministerul Public

Angela Nicolae, fosta şefă a biroului de relaţii internaţionale de la Ministerul Public, când Codruţa Kovesi era procuror general, a povestit pentru Monitorul Justiţiei, culisele extrădării lui Nicolae Popa, subliniind că totul a început la o conferinţă din Indonezia, când Kovesi a adus o scrisoare de la Băsescu.

„În luna martie, 16-19 martie 2011 eu mă deplasez în Indonezia împreună cu Kovesi şi împreună cu Marius Iacob (fostul adjunct DNA, n.r.) şi cu reprezentantul IGPR şi un lucrător SRI care îşi prezentase calitatea de translator, deşi nu era translator. Am fost la Jakarta, la o conferinţă privind cooperarea în materie penală care se referea la cooperarea Asia Pacific şi Orientul Mijlociu, o conferinţă regională la care Kovesi nu avea ce să caute pentru că ea voia să contacteze procurorul general al Indoneziei şi preşedintele Indoneziei. 

Neavând tratat de extrădare cu ei trebuia să dea avizul pentru extrădarea lui Nicolae Popa. În acest dosar am fost martorul cheie pentru că se referea numai la activitatea anterioară deplasării cu avionul privat. Deci eu cunosc toate activităţile care au fost desfăşurate special de către Kovesi pentru ca să urgenteze extrădarea, primind acea scrisoare faimoasă de la Băsescu pe care eu am văzut-o cu această ocazie”, a explicat fostul procuror Angela Nicolae, pentru Monitorul Justiţiei.

Potrivit fostului procuror scrisoarea care a ajuns la preşedintele Indoneziei era una oficială, în limba engleză, prin care Traian Băsescu îşi exprima disponibilitatea de a coopera şi în final îi adresa rugămintea să urgenteze extrădarea lui Nicolae Popa.

„Când am ajuns eu în dreptul preşedintelui Indoneziei  - acesta probabil că primise informaţia de la omologul meu că am mai fost în Indonezia. Am purtat o scurtă discuţie absolut de protocol în legătură cu faptul dacă am mai fost în Indonezia, de frumuseţile acestei ţări şi aşa mai departe. În momentul în care am depăşit această fază m-am întors la restul delegaţiei am fost foarte certată de către Kovesi: Cum de mi-am permis să am această discuţie cu preşedintele Indoneziei fără să o anunţ. Deci ei îi era frică ca nu cumva eu să discut ceva despre această problematică. Se ştia în speţă de problema extrădării lui Nicolae Popa, dar nu se ştia de scrisoare. Eu i-am spus că în lumea diplomaţiei sunt anumite situaţii în care nu poţi să-ţi anunţi dinainte şeful ce vei discuta cu anumite persoane. În momentul în care m-am întors la delegaţie, colega mea care era directoare de relaţii internaţionale din Indonezia i-a cerut lui Kovesi o copie după scrisoarea lui Băsescu pentru că aşa cerea protocolul de la ei din ţară.

În momentul în care i s-a dat acea scrisoare - era o foaie A4, era o copie - i-a fost dată acestei doamne procuror şef din Indonezia care era lângă mine. I se înmânează de către Kovesi această scrisoare, eu văd această scrisoare pentru că i se dă o foaie A4 colegei mele din Indonezia. În momentul în care ea citeşte lângă mine, mi-am  aruncat privirea pe ea şi am văzut continutul. Deci spunea că îşi manifestă întreaga disponibilitate faţă de preşedintele Indoneziei să coopereze în domeniul justiţiei şi printre alte formule de protocol încheia cu această rugăminte ca să urgenteze extrădarea lui Nicolae Popa, deci o spunea direct”, a povestit Angela Nicolae.

Potrivit acesteia, aceasta ar fi fost catalizatorul  sau „scânteia” întregului proces de extrădare a lui Nicolae Popa, se mai precizează în Monitorul Justiţiei.

„Până atunci exista o cerere de extrădare, iar competenţa revenea Ministerului Justiţiei. Cătălin Predoiu era în acea perioadă ministrul Justiţiei şi trimisese de doua ori cererea de extrădare, dar nu se mişca nimic. De la ministrul Justiţiei indonezian cererea numai ajungea la preşedintele Indoneziei care trebuia să dea avizul pentru extrădarea lui Nicolae Popa (...)

Procurorul general, în materia extrădării, n-avea niciun fel de competenţe. Deci a făcut-o din exces de zel, din dorinţa de a arăta preşedintelui Băsescu că poate să facă foarte multe şi că rezolvă probleme. A fost un executant la ordin.

Nu conta în ce modalitate. Putea să-l trimită pe Cătălin Predoiu sau acea scrisoare putea s-o trimită prin poşta specială. (...) Este primul caz de extrădare pe care l-am întâlnit în care este implicat Ministerul Public român în toată perioada activităţii pe care am desfăşurat-o ca şef al acestui departament. Şi implicarea a fost - inclusiv cu acel avion privat de care vorbeşte Sebastian Ghiţă şi de care toată lumea ştie. Nu ştiu detaliile (privind un eventual sprijin financiar din partea lui Ghiţă, n.r.), pentru că nu l-am cunoscut pe Sebastian Ghiţă.  Dar întâlnirea cu preşedintele Indoneziei a fost foarte bine chibzuită şi foarte bine pregătită.  

Aceste aspecte au fost foarte importante pentru că au dus la aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. Pentru că dacă nu se primea avizul preşedintelui Indoneziei era foarte greu de primit acest aviz. Ei tergiversau foarte mult şi Ministerul de Justiţie român încercase de mai multe ori şi nu reuşise”, a mai subliniat Angela Nicolae.

În dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informaţii, Florian Coldea, a fost audiat, joi, de procurorii Secţiei Speciale. După aproape 4 ore petrecute în Secţia de anchetă a magistraţilor, Coldea a spus că a fost audiat în calitate de martor, precizând că nu a luat la cunoştinţă de nicio împrejurare în care Kovesi să fi comis vreo infracţiune.

"Pot să vă informez că Serviciul Român de Informaţii a fost implicat în această operaţiune de identificare, localizare şi aducere în ţară a domnului Nicolae Popa, a fost considerată o operaţiune de succes, reflectă cooperarea bună între serviciile de informaţii şi instituţiile de aplicare a legii, cooperare care am constatat, în timp, că deranjează foarte mult pe foarte multe persoane şi, din acest punct de vedere, am văzut că toată lumea face eforturi disperate ca, practic, această cooperare să afecteze într-un fel sau altul capacităţile României de apelicare a legii, respectiv să vulnerabilizeze România, ca ţară de frontieră a NATO şi UE", a declarat Florian Coldea.