04 ian 2021 - Procurori

Proiectul de lege prin care ministrul Justitiei, Stelian Ion, vrea sa desfiinteze SIIJ intareste controlul procurorilor asupra magistratilor

Ministrul Justitiei, Stelian Ion (USR), a trimis in ultima zi a anului 2020, pe 31 decembrie 2020, catre Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Proiectul transmis de ministrul Stelian Ion reda DNA si DIICOT competenta investigarii magistratilor. Astfel, in proiect se prevad urmatoarele: "Cauzele aflate in curs de solutionare la nivelul Sectiei se transmit pe cale administrativa, in termen de 5 zile lucratoare, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului ICCJ, parchetelor competente potrivit legii, care continua solutionarea acestora. (...) De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt de competenta DNA si infractiunile prezavute de legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt savarsite de judecatori ICCJ, de ceilalti judecatori si procurori, inclusiv de judecatorii si procurorii militari si de cei care au calitatea de membri ai CSM (...) De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt de competenta DIICOT si infractiunile prevazute de art 11 alin 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 78/2016 pentru organizarea si functionarea DIICOT, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, savarsite de Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de ceilalti judecatori si procurori, inclusiv de judecatorii si procurorii militari si de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii". Proiectul de lege trimis de ministrul Stelian Ion si consultat de Mediafax nu este acelasi cu proiectul de lege pe tema desfiintarii SIIJ trimis in februarie 2020 de catre fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu. "Precizam ca forma actuala a proiectului este similara cu cea care v-a fost transmisa spre avizare la data de 4.02.2020, cu doua exceptii- au fost eliminate art, 4 si 5 din forma anterioara a proiectului", se arata in adresa trimisa de actualul ministru al Justitiei pe 31 decembrie 2020. Articolele 4 si 5 din forma anterioara a proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ, transmis pe mandatul fostului ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, se refereau la posibilitatea ca punerea in miscare a actiunii penale fata de un judecator sau procuror sa se faca cu autorizarea prealabila a Procurorului General al PICCJ iar trimiterea in judecata a judecatorilor si procurorilor sa se incuviinteze de sectiile pentru judecatori, respectiv pentru procurori din CSM, la fel cum sectiile din CSM incuviinteaza si perchezitiile, retinerile, arestarea preventiva sau arestul la domiciliu in privinta magistratilor, in cazul in care nu este vorba de infractiune flagranta. Prin eliminarea articolelor 4 si 5 din proiectul initial de desfiintare a SIIJ, articole care modificau articolul 95 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si articolele 28 si 42 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, se intareste astfel puterea procurorilor de caz la momentul urmaririi penale si trimiterii in judecata a magistratilor. Predecentul proiect de lege privind desfiintarea SIIJ, trimis pe 4 februarie 2020 de fostul ministru, Catalin Predoiu, spre avizarea CSM, a primit pe 28 mai 2020 aviz negativ din partea Consiliului, fiind respins cu 10 voturi impotriva, 8 pentru si 1 vot nul. In actualul proiect privind desfiintarea SIIJ, propus de actualul ministru al Justitiei, Stelian Ion, se arata in expunerea de motive ca cei 7 procurori din cadrul SIIJ au o imunitate de jurisdictie penala de facto in unele situatii, ca SIIJ s-a indepartat de la orice fel de control ierarhic, ca SIIJ pare mai degraba similara cu DNA si DIICOT, ca procurorii SIIJ nu pot participa la sedintele de judecata in cauzele de competenta SIIJ, ca la data de 1 decembrie 2020, la nivelul SIIJ erau in curs de solutionare 5790 de dosare iar in semestrul 1 din 2020 au fost solutionate 212 de cauze, doar 1 prin rechizitoriu iar 211 prin clasare si ca au fost exprimate si opinii in randul magistratilor ( 85,47% din procurori si 72,22% din judecatorii respondenti) privind desfiintarea Sectiei. "Din perspectiva oportunitatii, in raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar si ca urmare a activitatii SIIJ de la data operationalizarii sale (23 octombrie 2018) pana in prezent, se desprind concluzii relevante in sensul necesitatii desfiintarii acestei structuri. Astfel, de la data operatinalizarii sale, Sectia nu a avut rezultate deosebite, dimpotriva, prin modul in care a actionat a pus sub semnul intrebarii rolul acesteia in combaterea coruptiei ( ex: cai de atac retrase in mod inexplicabil in cauze de mare coruptie)", se arata in expunerea de motive a proiectului de lege semnat de ministrul Justitiei, Stelian Ion. Stelian Ion mai aduce ca argument privind desfiintarea SIIJ opinii emise de Consiliul Europei- Grupul Statelor Impotriva Coruptiei (GRECO), de Comisia de la Venetia, memorandumul adoptat de Guvern privind desfiintarea SIIJ si raportul MCV din octombrie 2019. In prezent, in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie lucreaza, chiar potrivit expunerii de motive din proiectul lui Stelian Ion, 7 procurori, 15 ofiteri de politie judiciara si 10 persoane ca personal auxiliar de specialitate, doar 32 din cele 43 de posturi prevazute fiind ocupate. Intr-o conferinta de presa tinuta pe 31 decembrie 2020, ministrul Justitiei, Stelian Ion a anuntat ca isi doreste desfiintarea SIIJ pana la sfarsitul lunii martie 2021: "Din proiectul initial de lege, am pastrat doar partea referitoare la desfiintarea SIIJ, eliminand celelalte articole care se refereau la asa zisele imunitati ale judecatorilor si procurorilor, pe care nici acestia nu le cerusera si care, din punctul meu de vedere, nu isi aveau locul in acest proiect de lege (...). Ca interval de timp, este greu sa estimezi cu exactitate, dar imi doresc ca pana la sfarsitul lunii martie, cel tarziu, sa avem adoptat un astfel de proiect si sa intram in normalitate.". Un raport al Inspectiei Judiciare adoptat de CSM in octombrie 2019, dupa verificari facute in DNA, arata ca timp de 4 ani si 7 luni, cat Serviciul de Combatere a Coruptiei in Justitie din DNA dar si structurile teritoriale au investigat magistratii, Directia condusa la acea vreme de fostul procuror sef, Laura Codruta Kovesi, a deschis 1443 de dosare penale in care au fost vizati 1962 judecatori (351 in materie penala, 1590 in materie civila- intre care 1 membru al CCR, 13 judecatori membri/fosti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari) si in 1459 de dosare penale au fost vizati 845 de procurori, numarul dosarelor penale deschise pe magistrati fiind de 2902. Mai mult, raportul inspectorilor judiciari a aratat ca numai pe judecatori DNA a cerut si obtinut 5.935 de masuri de supraveghere, ca Sectia I a DNA si 11 servicii teritoriale ale DNA au cerut dosare din instante ca sa evalueze deciziile date de judecatori si au facut si dosare penale pe deciziile date de instante si ca au existat dosare in DNA pe judecatori care au fost tinute si 12 ani si 6 luni, 7 ani si 2 luni, sau peste 5 ani, pentru ca apoi, inainte de infiintarea SIIJ, acestea sa fie clasate. Raportul arata ca structurile teritoriale ale DNA tineau sub control instantele de judecata iar, un unele cazuri, procurorii DNA nici nu au comunicat magistratilor ca au fost supravegheati tehnic sau ca le-au fost inchise dosarele penale. Peste 75 de judecatori ai ICCJ au fost vizati de dosarele DNA, 100 de judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti, 35 de judecatori din Curtea de Apel Oradea, 30 de judecatori din Curtea de Apel Ploiesti, 25 de judecatori din Curtea de Apel Brasov, 20 de judecatori din Curtea de Apel Iasi, 15 judecatori din Curtea de Apel Constanta, peste 85 de judecatori din Tribunalul Bucuresti, peste 25 din Tribunalul Arges, peste 30 din Tribunalul Bihor si peste 25 de judecatori din Tribunalul Dolj, mai arata raportul. Majoritatea masurilor de supraveghere tehnica pe magistrati au fost cerute de DNA in perioada 2014-2016, arata inspectorii judiciari, procentul mediu de admitere a acestora a fost de 97,08% iar dupa decizia 51 din 2016 a CCR numarul masurilor de supraveghere pe magistrati a scazut semnificativ.

Sursa : www.mediafax.ro