11 iun 2021 - Procurori

Procurorul general al Romaniei, Gabriela Scutea, a trimis ,,indicatii" pentru procurori: ,,Consideratii teoretice privind preeminenta dreptului UE fata de ordinea juridica nationala"

Cabinetul procurorului general al Romaniei, Gabriela Scutea, a trimis zilele trecute o informare catre procurorii sectiilor judiciare ,,care participa in sedintele de judecata in cauzele in care urmarirea penala este efectuata de Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie", scriindu-le ca dreptul UE are preeminenta fata de ordinea juridica nationala, din perspectiva Hotararii CJUE.

Potrivit art 67, alin 2, din legea 304/2004 privind organizarea judiciara, ,,procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor".

Informarea trimisa de la cabinetul procurorului general contrazice in plus si din 8 iunie 2021, care a constatat pozitia ierarhic superioara a Constitutiei, neatribuind dreptului UE prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei.

Nota consultata de Mediafax si Aleph News arata astfel:

,,Va transmitem alaturat, pentru informarea procurorilor din cadrul unitatii dvs./sectiei judiciare care participa in sedintele de judecata in cauzele in care urmarirea penala este efectuata de Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, urmatoarele consideratii teoretice referitoare la preeminenta dreptului UE fata de ordinea juridica nationala, din perspectiva Hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) din 18 mai 2021, in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-2191/19, C-355/19 si C-397/19 in al carei dispozitiv s-a retinut ca:

4. Articolul 2 si articolul 19 alineatul 1 al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevedere infiintarea in cadrul Ministerului public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si

- sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibili sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

7. Principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare a Deciziei 2006/ 928 si pe care o considera in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE.

In par. 215 al acestei hotarari, CJUE a observat ca expunerea de motive a legii prin care dispozitiile art. 88 (1)- 88(9) au fost introduce in Legea 304/2004 nu indica nicio justificare legata de imperative intemeiate pe buna administrare a Justitiei, aspect a carui verificare a plasat-o in competenta instantelor de trimitere, tinand seama de ansamblul elementelor pertinente.

Totodata, CJUE a constatat ca infiintarea unei structuri autonome in cadrul Ministerului Public, avand in competenta anchetarea infractiunilor comise de judecatori si procurori este de natura sa confirme existenta unui risc asupra independentei si impartialitatii judecatorilor, susceptibil sa aduca atingere increderii in sistemul judiciar intr-o societate democratica si intr-un stat de drept si a aratat ca verificarea acestor aspecte revine instantelor de trimitere (par 216-219).

In ceea ce priveste drepturile consacrate de articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea a observat ca elemente structurale privind organizarea si functionarea SIIJ nu sunt apte sa permita examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor judecatorilor si procurorilor vizati, plasand in sarcina instantelor de trimitere verificarea acestor chestiuni (par. 221-222).

Efectele juridice ale hotararii preliminare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene au fost conturate pe cale jurisprudentiala.

Astfel, Curtea a statuat ca o hotarare pronuntata in procedura prev. De art. 267 TFUE, face corp comun cu dispozitiile europene pe care le interpreteaza si este obligatorie, atat pentru instanta de trimitere, cat si pentru celelalte instante judecatoresti nationale, care nu pot da o interpretarea proprie acelor dispozitii, fiind opozabila erga omnes. Totodata, hotararile pronuntate de CJUE in procedura trimiterii preliminare au efecte directe si retroactive, in sensul ca pot fi invocate direct in fata instantelor nationale si europene si lamuresc intelesul, semnificatia si campul de aplicare a normelor de drept supuse interpretarii de la intrarea lor in vigoare.

Totodata, intr-o jurisprudenta consolidata, CJUE a enuntat principiul suprematiei dreptului UE fata de sistemele juridice nationale, aratand ca, in baza acestui principiu dreptul Uniunii se aplica prioritar si inlatura de la aplicare normele interne si atunci cand, in caz concret, ar fi incidente prevederi nationale ce ar oferi resortisantilor europeni o protectie mai buna a drepturilor lor fundamentale.

Astfel, CJUE a aratat ca instantele nationale sesizate cu un potential conflict intre dreptul intern si dreptul UE au obligatia de a inlatura de la aplicare normele din dreptul intern si de da sistematic prioritate celor izvorate din dreptul UE, chiar daca validitatea in dreptul intern a normelor proprii, eventual chiar prin raportare la propria Constitutie, urmeaza sa fie stabilita la o data ulterioara.

De asemenea, principiile suprematiei dreptului Uniunii si al interpretarii conforme a dreptului intern au fost reiterate de CJUE in Hotararea din 18 mai 2021, in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-2191/19, C-355/19 si C-397/19, pct. 245-252.

La nivelul curtilor de apel, nu au fost identificate alte cauze solutionate in perioada 19 mai 2021- 8.06.2021 in care urmarirea penala a fost efectuata de SIIJ, decat cea a Curtii de Apel Pitesti, nr. 722/46/2021, iar la Inalta Curte de Casatie si Justitie de asemenea nu au fost pronuntate hotarari in cauzele SIIJ in intervalul de referinta."

Contactat, procurorul general al Romaniei, Gabriela Scutea, nu a confirmat si nici nu a infirmat, pana la publicarea materialului, trimiterea informarii catre procurorii sectiilor judiciare.

Dupa decizia CJUE din 18 mai 2021, pe 8 iunie 2021, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca, din contra, functionarea SIIJ este constitutionala in raport cu criticile aduse iar Constitutia Romaniei ,,isi prezerva pozitia ierarhic superioara neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din "legile interne", constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie".

Sursa : www.mediafax.ro