07 feb 2019 - Procurori

Asociatia Magistratilor si Procurorilor, catre JAI: Nu dati curs adresei, privind incalcarea independentei justitiei, trimisa de cele trei asociatii

Asociaţia Magistraţilor şi cea a procurorilor a transmis miercuri o scrisoare către participaţii la Consiliul Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI) spunând că adresa transmisă anterior de alte 3 asociaţii profesionale privind încălcarea independenţei justiţiei nu reprezintă situaţia de fapt.

"Scrisoarea celor 3 asociatii profesionale, adresata ieri, 6 februarie 2019, Reuniunii Consiliului JAI, prin care se sustine incalcarea principiului independentei justitiei, contine afirmatii cu care, prin raportare la argumentele obiective anterior expuse, nu putem fi de acord si nu ne reprezinta, asa incat solicitam Consiliului JAI sa nu ii dea curs", se arata in scrisoarea transmisa catre membrii JAI de catre Asociatia Magistratilor din Romania si cea a procurorilor.

Documentul vine ca urmare a unei scrisori trimise de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie care au cerut ministrilor de justitie din statele UE, reuniti la Bucuresti, in aceasta perioada, sa ia in calcul includerea pe ordinea de zi a situatiei respectarii independentei justitiei din Romania. Documentul mentionat face referire la masurile luate in "conditiile in care Rapoartele Comisiei Europene emise in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, avizele Comisiei de la Venetia si Rapoartele GRECO sunt nesocotite de reprezentantii Statului roman".

Ca raspuns, AMR si Asociatia Procurorilor din Romania precizeaza ca sunt probleme legate de modul de colectare a informatiilor care au stat la baza rapoartelor MCV.

"In ultimii ani, asociatiile noastre profesionale au aratat public si argumentat faptul ca modalitatea de culegere a datelor pentru intocmirea rapoartelor MCV a permis strecurarea unor erori/inexactitati/afirmatii trunchiate care nu pot face decat deservicii independentei justitiei pentru ca nu reflecta situatia-premisa in mod corect. Fara a face o prezentare exhaustiva la acest moment, va aducem la cunostinta cateva dintre aceste aspecte pe care consideram ca este necesar sa le cunoasteti, in interesul independentei justitiei si al corectei indepliniri a obligatiei de a da curs recomandarilor MCV:

i) Rapoartele MCV au privit, in mod majoritar, progresele din domeniul justitiei, prin prisma luptei impotriva coruptiei si a actiunilor preventive in materie de coruptie, lasand impresia gresita ca acestor obiective - carora nu li se poate nega importanta pentru societate - li s-ar subsuma intreaga sau cea mai mare parte a activitatii sistemului de justitie. In plus, locul si rolul instantelor de judecata a fost aproape ,,uitat". Atunci cand s-au referit la combaterea coruptiei la nivel inalt, rapoartele MCV au avut in vedere DNA si, sporadic, ICCJ (in aceasta ordine!), cu accent pe ,,independenta sau eficacitatea DNA". Curtile de apel au fost amintite pasager, cu trimitere la combaterea coruptiei la nivel inalt, iar cand s-a vorbit despre combaterea coruptiei la toate nivelurile, rapoartele au ignorat, fara justificare, instantele de judecata.

Excluderea referirilor la activitatea majoritatii instantelor, esentiale in infaptuirea progreselor din ultimii ani, dovedeste o intelegere deformata a fenomenului judiciar romanesc. In aceste conditii, referirile timide, tangentiale la ,,volumul de munca excesiv al instantelor", care continua sa ,,greveze asupra consecventei hotararilor judecatoresti", nu sunt de natura ca contureze o imagine clara a realitatilor sistemului de justitie si nici sa aprofundeze problemele acestui sistem.

ii) Rapoartele din 2017, 2018 nici macar nu amintesc de ,,Memorandumul privind situatia Justitiei", document programatic elaborat de asociatiile profesionale si adoptat de majoritatea covarsitoare a instantelor (peste 80%), in septembrie 2016, prin care s-a solicitat respectarea independentei sistemului judiciar si implementarea unui numar de 17 masuri, printre care garantarea si respectarea statutului magistratilor, independentei acestora, publicarea de catre Comisia Europeana a metodologiei pe care o urmeaza in redactarea raportului privind MCV, a numelui expertilor consultati si a tuturor ONG-urilor si institutiilor consultate cu privire la sistemul de justitie din Romania, precum si asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii.

iii) In Raportul tehnic din noiembrie 2018 se afirma ca proiectele anterioare de modificare a Legilor Justitiei (incepand cu anul 2015) au fost abandonate, in cele din urma, in favoarea noilor modificari care au beneficiat de un proces de adoptare accelerat in Parlament. Din compararea formei proiectului de modificare a Legilor Justitiei (adica Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), astfel cum a rezultat dupa finalizarea discutiilor in Grupul de lucru de la Ministerul Justitiei (aprilie 2016), cu forma proiectului, asa cum a fost votata in Comisia speciala comuna a Parlamentului (decembrie 2017), reiese cu claritate ca proiectul anterior nu a fost abandonat, ci o serie dintre propunerile discutate/solicitate in anii 2015 si 2016 (cu privire la carierea, drepturile, statutul judecatorilor si procurorilor, la organizarea judiciara, la atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, la organizarea si functionarea acestuia, la procedura disciplinara) se regasesc in forma din decembrie 2017.

iv) In Raportul MCV se arata ca obligatia ca magistratii sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului limiteaza libertatea de exprimare si de informare. (...) Independenta judecatorului nu inseamna libertatea absoluta de exprimare sau manifestare dupa criterii arbitrare, ci cu respectarea obligatiei de rezerva, astfel cum rezulta din jurisprudenta CEDO si a Curtii Constitutionale. Prin urmare, Curtea Constitutionala a conchis ca luarile publice de pozitie pot fi ferme, insa, in acelasi timp, trebuie sa fie animate de un respect institutional ce trebuie sa caracterizeze activitatea oricarui functionar al statului.

v) Din verificarea textelor Legii nr. 304/2004, se poate constata ca dispozitiile legale nu cuprind riscul de a afecta chiar rolul CSM de aparare a judecatorilor si procurorilor impotriva unor declaratii publice din partea altor organisme ale statului. Aratam, in acest context, ca in Lege sunt stabilite, in mod expres, dreptul, respectiv obligatia CSM de a apara, la cerere sau din oficiu, judecatorii si procurorii impotriva oricarui act de imixtiune in activitatea profesionala sau in legatura cu aceasta, care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea, precum si impotriva oricarui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea, fiind prevazute si dreptul/obligatia CSM de a apara independenta puterii judecatoresti. Totodata, pentru a consolida dreptul judecatorilor si procurorilor de a fi aparati impotriva actelor care le-ar putea afecta independenta, legiuitorul a stabilit, in mod distinct, posibilitatea acestora de a se adresa CSM, pentru a se dispune masurile necesare, conform legii, fiind prevazute si remediile pe care Consiliul le poate utiliza/dispune.

vi) Referitor la afirmatia din Raportul tehnic MCV vizand eliminarea din statutul procurorilor a referintei anterioare la independenta acestora, subliniem, in primul rand, ca modalitatea de organizare ierarhica a Ministerului Public, de tipul celei instituite prin Constitutie si Legea nr. 303/2004, constituie unul dintre cele 3 modele de organizare la nivel european, acceptate de Comisia de la Venetia, astfel cum rezulta din documentele acesteia. In al doilea rand, aratam ca independenta procurorilor in exercitarea atributiilor se regaseste expres in Legile Justitiei - fiind sustinuta cu ocazia dezbaterilor in Comisia speciala comuna, necesitatea prevederii independentei procurorilor in legea organica. In concret, independenta procurorilor este prevazuta in 7 texte din Legile nr. 303/2004 si 304/2004.

vii) In Raportul tehnic MCV se arata ca CSM a reusit sa vorbeasca intr-un singur glas in septembrie 2017, respingand modificarile propuse ale legilor justitiei, dupa consultarea tuturor instantelor si parchetelor. Insa, aceasta afirmatie este contrazisa tocmai de Hotararea Plenului CSM nr. 974/28.09.2017, prin care s-a avizat negativ Proiectul de modificare a Legilor Justitiei, hotararea fiind luata cu 10 voturi ,,pentru" un aviz negativ, existand, insa, si 8 voturi ,,pentru" acordarea unui aviz pozitiv (a se vedea ,,Ordinea de zi solutionata din data de 28 septembrie 2017").

In acest sens, relevanta este asumarea de catre CSM a dialogului cu organul legislativ, prin participarea constanta la sedintele Comisiei speciale comune, prin expunerea punctului de vedere cu privire la fiecare dintre textele de lege dezbatute, prin formularea unei serii de propuneri/observatii si - deosebit de important! - prin insusirea majoritatii acestora de catre organul legislativ, in cadrul dezbaterilor din Comisia speciala comuna. In rapoartele intocmite dupa incheierea acestor dezbateri, CSM a fost mentionat in peste 300 de locuri la ,,amendamente", deci ca autor sau sustinator al propunerilor de modificare si completare a Legilor Justitiei, din care de peste 250 de ori la amendamente admise - cifre ce reprezinta un numar foarte mare de propuneri pe care CSM le-a facut cu ocazia dezbaterilor. Mai mult decat atat, desi a dat ,,aviz negativ", CSM a venit inclusiv cu propuneri nediscutate cu instantele si parchetele.

viii) In privinta afirmatiei din Raportul tehnic MCV potrivit careia ,,justificarea aplicarii unui tratament special in cazul magistratilor in comparatie cu alti functionari publici nu a fost clarificata" - cu referire la Sectia pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati -, subliniem ca includerea magistratilor in categoria ,,functionarilor publici" dovedeste o necunoastere a principiilor generale ce guverneaza organizarea judiciara in Romania, statutul judecatorilor si procurorilor, normele constitutionale.

De asemenea, Raportul tehnic a ignorat realitatea Constitutiei si a Codului de procedura penala, prin care sunt instituite derogari multiple de la competenta materiala obisnuita a parchetelor si/sau instantelor, avand in vedere criteriul calitatii persoanei (in cazul deputatilor si senatorilor, in cazul punerii sub acuzare a Presedintelui Romaniei si in cazul ministrilor, in cazul judecatorilor Curtii Constitutionale, membrilor CSM, judecatorilor ICCJ si procurorilor de la Parchetul de pe langa ICCJ, in cazul judecatorilor de la judecatorii, tribunale, procurorilor de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, in cazul magistratilor-asistenti de la ICCJ, judecatorilor de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si procurorilor de la parchetele de pe langa aceste instante, in cazul senatorilor, deputatilor si membrilor din Romania in Parlamentul European, membrilor Guvernului, membrilor Curtii de Conturi, presedintelui Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, adjunctilor Avocatului Poporului si chestorilor, avocatilor, notarilor publici, executorilor judecatoresti, controlorilor financiari ai Curtii de Conturi, auditorilor publici externi).

Prin urmare, asa cum a subliniat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 33/23.01.2018, stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal. Asadar, nici anterior modificarilor aduse Legilor Justitiei, judecatorii si procurorii nu erau urmariti penal si judecati dupa regulile comune de competenta si, cu atat mai putin, dupa regulile de competenta aplicabile functionarilor publici.

Mai mult, Raportul tehnic trece sub tacere realitatea potrivit careia o astfel de structura exista deja. In concret, prin Ordinul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie nr. 10/31 ianuarie 2014 a fost infiintat ,,Serviciul de combatere a coruptiei in justitie", cu competenta de a investiga toate infractiunile de coruptie savarsite de catre judecatori si procurori.(..).

x) Raportul tehnic MCV doar enunta in cateva randuri problema modului in care au fost modificate textele privind raspunderea materiala a magistratilor, fara sa formuleze o recomandare cu privire la acest aspect de o importanta vitala pentru independenta justitiei. Astfel cum am aratat de multe ori, ,,reconfigurarea" raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor intr-un sens ce aduce atingere principiului independentei judecatorului, privit ca atribut esential, necesar infaptuirii actului de justitie, nu poate avea decat efecte negative pentru sistemul de justitie si pentru cetatean. xi) Succint, in legatura cu precizarile privind numirea/revocarea procurorilor sefi si rolul ministrului Justitiei in aceasta procedura, raspunderea materiala a magistratilor, infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, stimularea pensionarii anticipate, coroborata cu perioada de formare a magistratilor, articolele din

Sursa : www.mediafax.ro