21 mar 2019 - Judecători

O judecatoare il critica pe Iohannis

Referendumul legat de justitie pe care presedintele Klaus Iohannis (foto 1) intentioneaza sa il convoace pe 26 mai 2019, in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare, risca sa aiba un efect advers asupra justitiei, in ipoteza in care prezenta la vot se va situa sub pragul de jumatate plus unu.

Este ideea principala care se desprinde din articolul publicat joi, 21 martie 2019, de catre judecatoarea Florica Roman (foto 2), de la Curtea de Apel Oradea.

Magistratul subliniaza ca abordarea „populista” a presedintelui, prin suprapunerea dezbaterii asupra justitiei cu campania europarlamentara, nu va face altceva decat sa adanceasca falia dintre cele doua tabere existente deja in societate – si anume: tabara care vrea mentinerea actualei stari de fapt (inclusiv a abuzurilor si a efectelor negative produse de protocoalele secrete) si tabara care pledeaza pentru o reforma reala a sistemului judiciar, prin respectarea constitutiei si a legilor, precum si printr-o raspundere reala a judecatorilor si procurorilor.„Justitia nu mai poate fi o maciuca de bataie eterna in caftelile politice”, puncteaza Florica Roman.Mai mult – subliniaza judecatoarea Roman –: referendumul lui Klaus Iohannis nu ar avea nici cel mai mic

efect juridic, demersul fiind unul strict consultativ, iar nu decizional. Chiar daca magistratul de la CA Oradea nu o spune explicit, poate fi trasata o paralela intre demersul lui Iohannis si cel al fostului presedinte Traian Basescu, care in 2009 a lansat un referendum de asemenea pur consultativ privind trecerea la unicameralism si reducerea numarului de parlamentari.Articolul integral publicat pe blogul judecatoarei Florica Roman:„Un referendum pe justitie care nu va avea o prezenta de cel putin 50%+1 dintre cei cu drept de vot va fi un esec si va compromite justitiaTema justitiei a divizat grav romanii, impartindu-i in doua tabere, aparent ireconciliabile.Pe de-o parte, sunt membri ai clasei politice, presei, societatii civile si unii magistrati, care sustin ca avem o justitie eficienta, independenta, moderna, europena, prin urmare nimic nu trebuie sa se schimbe sau, oricum, orice s-ar schimba sa fie numai in directia intaririi status qvo-ului.Pe de cealalta parte, sunt cei care au luat cunostinta cu oroare despre erori judiciare, abuzuri, derapaje inacceptabile, colaborari cu serviciile secrete, lipsa completa de raspundere a procurorilor si judecatorilor. Acestia cred ca justitia trebui sa revina in matricea ei constitutionala, ca trebuie sa se renunte la colaborari sulfuroase cu alte institutii ale statului si ca magistratii trebuie sa raspunda penal, disciplinar si material atunci cand gresesc.Prin urmare, includerea unor dezbateri privind justitia in campania electorala pentru europarlamentare nu poate decat sa adanceasca falia intre cele doua tabere si sa compromita si mai mult increderea cetatenilor in justitie, ceea ce este foarte grav pentru societate si foarte daunator pentru justitie.In contextul discutiei despre anuntatul eventual referendum pe justitie, e bine ca toti cei interesati sa aiba in vedere urmatoarele:1. Un astfel de referendum este convocat de Presedintele Romaniei, in baza art. 90 din Constitutie, care prevede: “Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national”.Altfel spus, Presedintele Romaniei face un plebiscit pentru a afla vointa poporului cu privire la o problema de interes national.2. Aceste referendumuri nu sunt obligatorii, ci au numai rol consultativ, fiind o referinta pentru decidentii politici cum sa modifice legi sau politici publice.3. Conform Legii referendumului 3/2000, referendumul pentru probleme de interes national nu poate fi facut pe teme ce nu pot face obiectul revizuirii Constitutiei, care sunt:“ARTICOLUL 152  – Limitele revizuirii (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.(3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.”4. Art. 2 alin. (1) din Constitutie prevede ca “Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”.5. Art. 5 alin. (2) din Legea 3/2000 a referendumului prevede ca “Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente”.Prin urmare, cand vorbim despre o chestiune de “interes national”, cu atat mai mult cu cat e vorba de a “consulta” “vointa” poporului, pentru a da legimitate unui asemenea plebiscit popular, prezenta la vot trebuie sa fie de peste 50%+1.Nu vorbesc despre validarea referendumului, care oricum nu produce efecte juridice, ci despre faptul ca, pe o tema atat de importanta si care a divizat Romania, cum e justitia, doar o prezenta de peste 50% ar legitima si ar face util demersul.In instantele din Romania sunt milioane de dosare pe rol anual si nu exista familie care sa nu fi fost parte sau sa nu fi avut pe cineva apropiat parte intr-un proces civil sau penal in ultimii 30 de ani.Daca un referendum despre justitie nu strange 50%+1 dintre votanti, indiferent de cum se voteaza, inseamna ca cei care au initiat referendumul sunt compromisi si/sau tema ori unghiul din care este abordata tema justitiei este una compromisa, care nu intereseaza marea masa a romanilor.Indiferent de motiv, un scor sub 50%+1 prezenta la vot pentru referendum va compromite orice discurs despre justitie, atat pe cel demagogic, cat si pe cel axat pe problemele reale din justitie.Esecul referendumului pentru justitie ar insemna si esecul politicilor din cel putin ultimii zece ani, politici focusate intens numai pe acest domeniu.De asemenea, o prezenta sub 50%+1 dintre cei cu drept de vot la respectivul referendum ar fi un semnal ca cetatenii s-au saturat de demagogie si populism ieftin, ca s-au saturat ca justitia sa le fie prezentata ca unica solutie la toate problemele sociale.Pe de alta parte, folosirea populista in scop electoral, inca o data, a justitiei, printr-un referendum convocat odata cu alegerile europarlamentare, risca sa delegitimeze si sa compromita total justitia, aflata si asa in cadere libera in ceea ce priveste increderea cetatenilor in ea.Dincolo de costul electoral platit de initiatorii referendumului, costul pentru Romania si cetatenii ei a unui astfel de demers populist, care angreneaza justitia in jocul politico-electoral, va fi acela ca va diviza cu adevarat iremediabil societatea romaneasca, cu consecinte incalculabile pe termen mediu si lung.Pe scurt, propunerea unui asemenea referendum si rezultatele lui trebuie sa angajeze raspunderea cuiva pentru ca justitia nu mai poate fi o maciuca de bataie eterna in caftelile politice”.

Sursa : www.juri.ro