28 nov 2019 - Judecători

Ministrul Predoiu anunţă: Vom proroga posibilitatea pensionării anticipate a magistraţilor

Autor: Eduard Popescu

Magistraţii cu o experienţă între 20 şi 25 de ani nu vor mai beneficia, din 2020, de posibilitatea pensionării anticipate înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, reglementare prevăzută în legislaţie şi programată să se aplice din prima zi a anului viitor. Prorogarea măsurii, cu cel puţin un an, a fost anunţată joi de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Mai mult, în Parlament există deja un proiect de lege care prevede chiar abrogarea pensionării anticipate a magistraţilor.

Posibilitatea pensionării anticipate a personalului de specialitate din sistemul judiciar este prevăzută într-un act normativ care aduce modificări Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi care e programat să îşi producă efectele de la 1 ianuarie 2020. De altfel, măsura a stârnit numeroase reacţii şi controverse în 2018, la momentul în care a fost lansată. 

Totuşi, măsura are şanse minime de a se aplica începând cu prima zi a anului viitor, prorogarea termenului pentru intrarea în vigoare a posibilităţii pensionării anticipate fiind una dintre priorităţile Ministerului Justiţiei pe final de an. 

"Ministerul Justiţiei cere Parlamentului României să proroge până la 1 ianuarie 2021 prevederile privind schema de pensionare anticipată a magistraţilor, trecerea de la completele de 2 la 3 judecători, trecerea la o şcolarizare de la 2 la 4 ani la INM. Cerem Parlamentului să adopte această prorogare până la încheierea acestei sesiuni", a spus joi Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, în cadrul unei conferinţe de presă. 

De altfel, Predoiu a anunţat că ministerul pe care îl conduce nu va opera alte modificări ale legislaţiei până la finalul lui 2019, sperând totodată într-o bună cooperare cu Parlamentul. 

"Este esenţial ca Parlamentul să coopereze loial în această acţiune care ţine de buna funcţionare a sistemului judiciar şi să avem până la 31 decembrie în Monitorul Oficial cele trei modificări cerute şi de CSM, atenţie! Mai departe, intenţia ministerului e să-şi exercite atribuţiile, respectiv să facă propuneri legislative în domeniul judiciar", a spus ministrul. 

Stoparea posibilităţii pensionării anticipate a magistraţilor înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani este, de altfel, deja insclusă într-o Propunere legislativă înregistrată acum câteva săptămâni la Camera Deputaţilor, document ce trebuie să îşi încheie parcursul legislativ (adoptarea de către Parlament, promulgarea prin decret prezidenţial şi publicarea în Monitorul Oficial) până la finalul anului, pentru a putea stopa prevederile aplicabile din prima zi a lui 2020.

Potrivit documentului, va fi păstrată condiţia împlinirii vârstei de 60 de ani şi a deţinerii unei experienţe cuprinse între 20 şi 25 de ani în magistratură pentru pensionarea anticipată. 

Conform expunerii de motive ataşată documentului depus în Parlament, din 2020 s-ar ajunge la un deficit major de personal al sistemului judiciar, unul oricum subdimensionat, atât din cauza faptului că vechimea minimă necesară va scădea de la 25 la 20 de ani, cât şi din cauza majorării, de la 2 la 4 ani, a duratei studiilor la Institul Naţional al Magistraturii (INM). Concret, ar exista numeroase situaţii în care magistraţi sub 50 de ani s-ar pensiona anticipat. 

"Această propunere creează un risc real de diminuare drastică a numărului magistraţilor din sistemul judiciar românesc, în special la nivelele superioare. Sistemul judiciar din România riscă să îşi piardă cei mai calificaţi şi experimentaţi membri, în vreme ce durata pregătirii profesionale ce precedă intrarea în profesie a judecătorilor şi procurorilor debutanţi devine mai lungă", este explicat în expunerea de motive a proiectului de lege prin care se propune renunţarea definitivă la schema de pensionare anticipată a magistraţilor. 

De altfel, dacă Parlamentul nu va interveni şi abroga posibilitatea pensionării anticipate, nu mai puţin de 2.600 de magistraţi din aproape cei 7.000 aflaţi în funcţii la acest moment ar putea cere pensionarea anticipată de la 1 ianuarie 2020, îndeplind cerinţele. Printre aceştia s-ar regăsi şi judecătorii Curţii Constituţionale (CCR), cât şi magistraţii-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul CCR, în condiţiile în care, în prezent, doar judecătorii şi procurorii ce îndeplinesc condiţiile se pot pensiona anticipat. 

Potrivit unui studiu recent al Consiliului Superior al Magistraturii, 39% dintre posturile de judecător şi 34% dintre cele de procuror existente ar deveni vacante la începutul lui 2020.