20 nov 2022 - Judecători

Judecatorul Andreea Ciuca, presedintele AMR: ,,Decizia CCR pe Legile Justitiei da o aparenta de nerespectare a deciziilor CCR si ICCJ. In motivare, ideea pregnanta nu este aceea a obligativitatii deciziilor CCR si ICCJ"

,,Orice s-ar scrie, Constitutia Romaniei nu poate fi aruncata la gunoi. Tratatul constitutional a fost respins de unele state UE. Nicio instanta din UE nu se poate transforma in ceva suprastatal, care sa anihileze identitatea statelor. Decizia CCR da o aparenta de nerespectare a deciziilor CCR si ICCJ. Nimeni n-a spus ca nu este necesar sa facem apel la jurisprudenta europeana. Decizia CCR arata o alta perspectiva dar nu spune lucrurilor pe nume. Judecatorul poate raspunde disciplinar doar daca cu rea credinta sau grava neglijenta nu respecta deciziile CCR si ICCJ. In motivarea CCR ideea pregnanta nu este aceea a obligativitatii deciziilor CCR si ICCJ. La noi este inflamat subiectul respectarii tratatelor dar fara negarea dispozitiilor Constitutiei. Germania in 2020 a dat o decizie prin care a spus ca nu se poate aplica hotararea CJUE. Niciodata Constitutia unui stat nu poate fi aruncata la gunoi. A fost vreo tulburare cand Curtea Germaniei a intrat in conflict cu CJUE? (...) Membrii CCR au fost tot timpul numiti de partidele politice, problema este modalitatea si calitatea lor. Nu pot sa ma pronunt pe decizia ICCJ de a nu ataca legile la CCR. Linia de demarcatie intre reaua credinta sau grava neglijenta este foarte fina. Daca incepem sa analizam deciziile judecatorilor pe calea raspunderii disciplinare si penale vom ajunge la presiune si teama. Judecatorul nu poate sta cu sabia lui Damocles deasupra capului. Au fost cazuri cand hotararile judecatorilor au fost analizate de DNA. La bilantul DNA din 2016 subiectul principal au fost hotararile judecatorilor", a declarat judecatorul Andreea Ciuca, presedintele Curtii de Apel Targu Mures si presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania, in emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Magistratul a evocat in emisiune etapele si modificarile prin care au trecut actualele Legi ale Justitiei care au fost promulgate de presedintele Klaus Iohannis, si a explicat si subiectul ,,oligarhizarii" Justitiei:

,,Problemele create tin de instabilitatea generata in sistemul judiciar, de statutul judecatorului si organizarea judiciara. Noi din 4 in 4 ani rescriem legile Justitie. Legile Justitiei din 2018 nu au declansat apocalipsa din Justitie, asa cum se clama. Dar dupa nici 2 ani, noile proiecte ale Legilor Justitiei eliminau separarea carierelor. 1 deceniu judecatorii cerusera separarea carierelor. Colegii spuneau ca modificarile din 2018 ne-au adus pe noi judecatorii la nivelul procurorilor. In noul proiect al legilor, in numele caii spre Europa, ministrul Justitiei iar era titular al actiunii disciplinare. Slava Domnului ca s-a revenit asupra modificarilor, pastrandu-se separarea carierelor. O seama de prevederi din legile noi ale Justitiei sunt din legile vechi. Sunt si prevederi bune in noile legi ale Justitiei. Bugetul trece in sfarsit la Inalta Curte (...) Daca a aduna sefii Justitiei la un loc si o alta putere stapaneste Justitia, inseamna ca Justitia este foarte slaba. S-a spus ca puterea se concentreaza in mana presedintilor instantelor. Este vorba de componenta colegiilor de conducere ale instantelor si numirea vicepresedintilor. Pozitia noastra a fost ca celelalte locuri de conducere sa fie stabilite prin votul adunarilor generale. Si in prezent, presedintii tuturor sectiilor sunt numiti fara examene. Da, concursul este criteriul obiectiv".

Printre problemele identificate de presedintele AMR, Andreea Ciuca, in noile legi ale Justitiei sunt cele ale neasumarii de catre CSAT a verificarilor situatiilor in care un magistrat sustine ca n-a colaborat cu serviciile de informatii. In plus, nici CCR n-a rezolvat problema, spune Andreea Ciuca:

,,Noua varianta a legilor este rezultatul muncii pe care am dus-o cu doamna Dana Girbovan. Se eliminase infractiunea de racolare a magistratilor, dar si tentativa. Orice incercare de racolare a unui magistrat trebuie sa fie pedepsita. Noi nu am inteles ce a dezlegat CCR pe aceasta problema. Problema mare este cand CSAT nu-si asuma sa spuna ca judecatorul X sau procurorul Y nu a colaborat cu serviciile de informatii. Necesitatea de a tine departe serviciile de informatii de Justitie si Justitia de ele nu este reflectata cum trebuie in Legile Justitiei. Simtim nevoia sa fie stabilit prin lege acest prag care nu trebuie sa fie trecut. Fostul Procuror General ne-a spus ca nu vor mai fi facute asemenea inginerii, si dupa cateva saptamani a aparut noul protocol incheiat. Este singura noastra sansa de a pune prin lege ca CSAT sa faca verificarile necesare. Intrebarea este de ce refuza celelalte puteri ale statului sa dea un act clar atunci cand un magistrat nu a avut legatura cu serviciile".

Presedintele Curtii de Apel Targu Mures si presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Andreea Ciuca, a vorbit in emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News si de ,,exodul" magistratilor din sistemul judiciar, dar si despre veniturile acestora:

,,Aceasta situatie este oglinda a ce se intampla in societate. Este oglinda instabilitatii si insecuritatii juridice a propriului statut. Da, si componenta financiara este importanta in regimul draconic al incompatibilitatilor si interdictiilor pentru magistrati. Intrebarea este de ce sunt acum atat de tulburati magistratii. Raspunsul este instabilitatea. Nimeni nu spune niste adevaruri.

Nu mai exista nicaieri un concurs de intrare in magistratura de o asemenea severitate. Noile generatii de magistrati nu sunt mai slab pregatite, problema este cum noi ii educam. Problema nu este lipsa de stiinta de carte, ci o anume atitudine in indeplinirea profesiei. (...) Puneti o premisa gresita ca prin rapoartele MCV. Veniturile noastre nu se apreciaza ca fiind mici sau mari. Daca raportati veniturile noastre la membrii ANRE, veniturile noastre par foarte mici. Pentru o persoana care lucreaza in afara celor 3 puteri ale statului, atunci veniturile noastre sunt mari. Raportam veniturile unui om doar la situatia aritmetica de eficienta? Restantele noastre salariale reprezinta o problema intretinuta de celelalte puteri. Drepturile salariale au nascut dobanzi, inflatie si actualizari. Noi lunar avem indicatori de performanta care nu exista nicaieri in Europa. Nu spun ca lucrurile sunt bune, dar nu putem spune ca sistemul judiciar este neperformant. In Germania cate actiuni in regres au fost? Niciuna! Acolo n-o fi gresit nimeni? N-am spus ca totul este bine sau ca este extraordinar, ne stim foarte bine punctele slabe in sistemul judiciar".

Sursa : www.mediafax.ro